Analiză Criza iraniană obligă băncile centrale din întreaga lume să-și revizuiască urgent planurile

Conflictul armat dintre Statele Unite și Iran, care durează de peste două săptămâni, a devenit un nou test pentru sistemul financiar global. Băncile centrale, de la Washington până la Tokyo, sunt nevoite să-și reanalizeze deciziile privind ratele dobânzilor pe fondul creșterii rapide a prețului petrolului și al riscului unei noi presiuni inflaționiste.

Banca Centrala Europeana

În zilele următoare, instituțiile monetare din principalele economii ale lumii – inclusiv toate statele din G7 și majoritatea țărilor ale căror monede sunt intens tranzacționate pe piețele globale – urmează să prezinte primele evaluări ale impactului economic al conflictului. Potrivit Bloomberg, mesajul transmis investitorilor va fi probabil unul de prudență sporită, întrucât riscul unui nou șoc inflaționist este considerat deja semnificativ.

Al doilea șoc într-un an

Războiul cu Iranul este a doua situație majoră în mai puțin de un an în care politica președintelui american Donald Trump provoacă turbulențe pentru băncile centrale din întreaga lume. Prima a fost în aprilie, când noile tarife comerciale introduse de Washington au generat incertitudine în comerțul global.

Experiența acelui episod, spun analiștii, face ca autoritățile monetare să rămână extrem de prudente în lunile următoare.

Așteptările privind reducerea dobânzilor în Statele Unite s-au diminuat semnificativ, în timp ce piețele financiare iau tot mai mult în calcul posibile majorări ale ratelor în Marea Britanie și în zona euro în a doua parte a anului.

Rezerva Federală a SUA

Se așteaptă ca Rezerva Federală să mențină dobânda de politică monetară neschimbată la ședința din 17–18 martie. Totuși, contextul deciziei s-a schimbat radical față de acum câteva săptămâni.

Anterior, piețele presupuneau că banca centrală americană va putea menține o pauză prelungită în ajustarea ratelor. Acum însă, creșterea prețurilor la energie și noile tensiuni de pe piața muncii complică situația.

Aceasta pune în dificultate mandatul dublu al Fed – stabilitatea prețurilor și ocuparea forței de muncă – deoarece conflictul amenință simultan ambele obiective.

Economiștii Bloomberg estimează că, dacă războiul se încheie rapid, șomajul ar putea crește ușor, iar inflația s-ar putea tempera, ceea ce ar permite reduceri ale dobânzilor de aproximativ 100 de puncte de bază pe parcursul anului. În schimb, un conflict prelungit care menține energia la prețuri ridicate ar face situația mult mai dificilă.

Banca Centrală Europeană

Banca Centrală Europeană este așteptată, la rândul ei, să mențină dobânda depozitelor neschimbată la reuniunea de joi. Totuși, criza din Orientul Mijlociu a schimbat perspectiva relativ stabilă pe care oficialii BCE o descriau recent.

Investitorii compară situația actuală cu criza energetică din 2022, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, când creșterea abruptă a prețurilor la energie a obligat BCE să majoreze dobânzile mai rapid decât anticipase.

Piețele estimează acum cel puțin o majorare a dobânzii începând cu luna iulie și văd o probabilitate semnificativă pentru o a doua creștere până la sfârșitul anului.

Banca Japoniei

Banca Japoniei este așteptată să mențină dobânda de bază neschimbată, continuând procesul gradual de normalizare a politicii monetare.

Economia japoneză este însă deosebit de vulnerabilă la creșterea prețului petrolului, deoarece depinde în mare măsură de importurile de energie din Orientul Mijlociu. Prețurile ridicate la energie pot afecta creșterea economică, dar în același timp intensifică presiunile inflaționiste.

Un alt risc este slăbirea yenului: o politică prea relaxată ar putea accentua deprecierea monedei, care a coborât recent la cel mai scăzut nivel față de dolar din 2024.

Banca Angliei

Banca Angliei ar putea, de asemenea, să mențină dobânda neschimbată la reuniunea sa de joi. Cu doar o lună în urmă, guvernatorul Andrew Bailey sugera că o reducere a ratei era o posibilitate reală.

Între timp, creșterea prețurilor la petrol și gaze a schimbat perspectivele. Economiștii avertizează că inflația ar putea reveni la niveluri de peste două ori mai mari decât ținta oficială de 2%, chiar dacă economia britanică dă semne de încetinire.

Datele publicate recent au arătat că economia Regatului Unit nu a înregistrat creștere în luna ianuarie.

Alte bănci centrale

În Canada, banca centrală este așteptată să mențină dobânda la 2,25%, în timp ce autoritățile monitorizează atent evoluția inflației și a pieței muncii.

În Elveția, banca centrală urmează să analizeze impactul întăririi francului, care a atins maxime ale ultimului deceniu față de euro. Economiștii anticipează menținerea dobânzii la zero, deși oficialii au indicat că sunt pregătiți să intervină pe piața valutară.

Banca Suediei este de asemenea așteptată să păstreze rata de politică monetară la 1,75%, în timp ce Australia ar putea continua ciclul de majorări ale dobânzilor în încercarea de a controla inflația persistentă.

În economiile emergente, situația este mai complexă. Brazilia ar putea amâna planurile de reducere a dobânzilor, iar Indonezia încearcă să echilibreze stabilitatea monedei cu riscurile de creștere a prețurilor.

Perspective globale

Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, băncile centrale din întreaga lume se confruntă cu aceeași dilemă: cum să limiteze presiunile inflaționiste generate de scumpirea energiei fără a frâna excesiv creșterea economică.

Pentru moment, mesajul dominant din partea autorităților monetare este unul de prudență. Evoluția conflictului dintre SUA și Iran ar putea deveni factorul decisiv care va modela politica monetară globală în lunile următoare.