Exod inversat. Statistica surprinzătoare a românilor care revin definitiv în țară

Migrația internațională începe să joace un rol tot mai vizibil în dinamica pieței imobiliare din România. Datele recente arată că, în ultimii ani, tot mai mulți români aleg să revină în țară, fie definitiv, fie temporar, iar acest fenomen contribuie la creșterea cererii de locuințe în marile centre urbane și în județele cu dezvoltare economică accelerată.

73.000 de români s-au întors în București și alte două județe. Foto arhivă

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), București și cele mai importante nouă județe ale țării, care concentrează cea mai mare parte a dezvoltării imobiliare, au câștigat împreună aproximativ 73.000 de locuitori în perioada 2020–2024 din migrația externă temporară. Alături de natalitate și de migrația internă, mișcarea populației în și din afara țării reprezintă unul dintre factorii care influențează cererea de locuințe dintr-o anumită localitate.

România începe să recupereze populație din diaspora

În mod tradițional, România a fost o țară din care mai mulți cetățeni au plecat în străinătate decât s-au întors. Fenomenul s-a accentuat după anii ’90 și mai ales după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, când mobilitatea forței de muncă a crescut considerabil.

În ultimul deceniu însă, dezvoltarea economică a unor regiuni ale țării – în special București-Ilfov și câteva centre urbane importante – a început să schimbe această tendință. Datele INS arată că, în intervalul 2020–2024, numărul românilor care au revenit din străinătate în principalele regiuni ale țării a fost mai mare decât al celor care au ales să plece.

„Datele INS indică o tendință clară de revenire în țară a românilor, cel puțin cu caracter temporar, pe o perioadă minimă de 12 luni. Tendința este cea mai pronunțată în București, ca urmare a dezvoltării economice a capitalei, însă este ușor de remarcat și în principalele județe ale țării din punct de vedere imobiliar. În timp, această tendință poate influența dinamica pieței imobiliare din România, în special pe segmentul de închiriere pe termen scurt și mediu”, a declarat Monica Dudău, reprezentantul unei platforme imobiliare.

Bucureștiul atrage cei mai mulți români reveniți din străinătate

Capitala este locul în care această schimbare se vede cel mai clar. Aproximativ 9% din populația României locuiește în București, potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, iar orașul continuă să fie principalul pol economic al țării.

În perioada 2020–2024, peste 31.500 de bucureșteni s-au mutat definitiv în străinătate. În același interval însă, aproximativ 39.000 de români s-au întors din alte țări și și-au stabilit domiciliul în București. Prin urmare, Capitala a înregistrat un spor de circa 7.500 de locuitori pe segmentul migrației externe definitive.

Analiza evoluției anuale arată însă o schimbare în ultimii ani. Numărul bucureștenilor care au emigrat a crescut constant, de la aproape 3.300 în 2020 la peste 8.600 în 2024. În paralel, numărul celor care au venit din străinătate și s-au stabilit definitiv în București a scăzut de la aproximativ 13.600 în 2020 la aproape 2.900 în 2024.

Pe lângă migrația definitivă, există și migrația temporară, definită de INS ca relocare pentru cel puțin 12 luni și care include inclusiv cetățeni de alte naționalități. Din această perspectivă, Capitala a înregistrat tot un plus de populație.

În intervalul analizat, aproape 89.000 de locuitori ai Bucureștiului au plecat temporar în străinătate, în timp ce aproape 104.000 de persoane au venit temporar în oraș după ce au locuit în afara țării. Astfel, surplusul rezultat din migrația temporară a fost de aproximativ 15.000 de persoane.

Interesant este că tendința anuală diferă față de migrația definitivă: numărul bucureștenilor care au plecat temporar din țară a variat între 15.000 și 20.000 pe an, însă numărul celor care s-au stabilit temporar în Capitală s-a dublat, de la aproximativ 12.000 în 2020 la 24.000 în 2024.

În total, luând în calcul atât migrația definitivă, cât și pe cea temporară, Bucureștiul a câștigat aproximativ 22.500 de locuitori din migrația externă în perioada 2020–2024. Totuși, analiza anuală arată că acest surplus s-a diminuat în ultimii ani: dacă în 2022 diferența dintre intrări și ieșiri a fost de aproximativ 11.000 de persoane, în 2024 aceasta a scăzut la mai puțin de 300.

Ilfov devine o alternativă tot mai atractivă

La o scară mai mică, dar tot mai vizibilă, aceeași tendință apare și în județul Ilfov, care beneficiază de apropierea de Capitală și de dezvoltarea accelerată a zonelor rezidențiale din jurul Bucureștiului.

În perioada 2020–2024, aproximativ 2.500 de locuitori ai județului s-au mutat definitiv în străinătate, în timp ce aproape 3.800 de români reveniți din diaspora au ales să se stabilească într-una dintre localitățile ilfovene. Astfel, județul a câștigat aproximativ 1.300 de locuitori din migrația externă definitivă.

Și migrația temporară a generat un surplus. Aproximativ 21.000 de locuitori ai județului Ilfov au plecat temporar în străinătate, însă aproape 25.000 de persoane s-au mutat temporar în județ după ce au locuit în afara țării. Rezultatul a fost un plus de aproximativ 4.000 de locuitori.

În total, Ilfovul a câștigat aproximativ 5.300 de locuitori din migrația externă în perioada analizată. Spre deosebire de București, aici creșterea surplusului anual a fost spectaculoasă: de la puțin peste 100 de locuitori în 2021 la aproximativ 2.000 de persoane în fiecare dintre anii 2022, 2023 și 2024.

Marile județe atrag populație din migrația temporară

Datele INS arată că fenomenul nu este limitat la zona București-Ilfov. Celelalte mari județe ale țării au înregistrat, la rândul lor, câștiguri de populație din migrația externă temporară.

În schimb, în orașele reședință de județ situația este diferită: plecările definitive în străinătate au fost mai numeroase decât sosirile.

De exemplu, în Cluj-Napoca – orașul cu cele mai ridicate prețuri la locuințe din România – aproximativ 2.300 de locuitori au plecat în străinătate în ultimii cinci ani, în timp ce doar circa 1.600 s-au mutat aici din alte țări, ceea ce înseamnă un minus de aproximativ 700 de persoane.

La nivelul județului Cluj însă, veniturile din străinătate au depășit plecările. În perioada 2020–2024, peste 36.100 de locuitori au emigrat, dar aproape 43.600 au venit din străinătate, ceea ce a generat un surplus de aproximativ 7.500 de locuitori.

O situație similară se regăsește și în județul Brașov. Deși orașul Brașov a pierdut aproape 1.500 de locuitori prin plecări definitive în străinătate, la nivelul județului veniturile temporare au adus un plus de peste 5.800 de locuitori.

La Timișoara, orașul a pierdut peste 2.800 de locuitori prin migrație externă definitivă, însă județul Timiș a câștigat aproape 7.300 de locuitori din veniri temporare din străinătate.

Un alt exemplu este județul Dolj. Deși Craiova a pierdut aproximativ 1.400 de locuitori prin migrația externă definitivă, județul a câștigat aproape 7.200 de locuitori din veniri temporare din străinătate.

La Iași, orașul a înregistrat un minus de aproximativ 600 de locuitori din plecări definitive în străinătate, însă județul a câștigat peste 6.900 de locuitori din veniri temporare.

Constanța este județul cu cel mai mare spor pozitiv din migrația externă temporară, cu peste 10.000 de locuitori în plus, deși municipiul Constanța a pierdut aproape 1.600 de locuitori prin migrație definitivă.

Tendințe similare apar și în orașe precum Oradea și Sibiu. Oradea a pierdut peste 750 de locuitori prin plecări definitive, dar județul Bihor a câștigat aproape 5.300 de locuitori din veniri temporare. În același timp, orașul Sibiu a înregistrat un deficit de aproape 1.400 de locuitori prin migrație externă definitivă, în timp ce județul a câștigat peste 3.900 de locuitori din veniri temporare.

În total, București și cele mai importante nouă județe ale țării au înregistrat un spor pozitiv de peste 73.000 de locuitori din migrația externă temporară. În plus, Capitala a câștigat peste 7.500 de locuitori și din migrația externă definitivă, în timp ce cele opt orașe reședință de județ analizate au pierdut împreună aproape 10.700 de locuitori prin migrație externă definitivă.

Românii din diaspora caută locuințe în România

Revenirea românilor din diaspora se reflectă și în interesul pentru anunțurile imobiliare. Statisticile platformei Storia arată că, în perioada ianuarie 2025 – februarie 2026, cei mai mulți utilizatori din afara României au provenit din Germania.

Potrivit datelor Eurostat, peste 770.000 de români locuiesc în Germania, iar limba germană este a cincea cea mai folosită pentru căutarea anunțurilor pe Storia, după română, engleză, italiană și maghiară.

Pe locurile următoare se află utilizatorii din Marea Britanie, unde trăiesc aproape 558.000 de români, conform recensământului din 2021, și cei din Italia, țara cu cea mai mare comunitate de români din străinătate, de peste un milion de persoane.

Lista țărilor din care provin utilizatorii platformei continuă cu Spania, Franța și Statele Unite, dar include și Austria, Republica Moldova și Țările de Jos.

Migrația muncitorilor din afara Uniunii Europene

În ultimii ani, migrația spre România a fost influențată și de creșterea numărului de angajați proveniți din afara Uniunii Europene, atrași de cererea de forță de muncă din anumite sectoare economice.

De exemplu, biroul din București al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) a gestionat în 2025 cereri din partea a peste 102.000 de persoane din afara Uniunii Europene. Cele mai multe solicitări au provenit din Nepal (aproape 15.000 de persoane), Turcia (aproape 10.000) și Sri Lanka (aproximativ 8.400).

Comparativ, în același an, IGI a gestionat cereri din partea a peste 42.000 de persoane din Uniunea Europeană și Elveția, majoritatea provenind din Italia, Suedia și Franța.

În noiembrie 2025, în România existau peste 145.000 de persoane din afara Uniunii Europene cu drept de ședere în scop de angajare. Cele mai numeroase comunități provin din Nepal, Sri Lanka, Siria, Turcia și Bangladesh.