Mănăstirile din Vâlcea, la concurenţă cu cele din Bucovina

Pentru vechimea şi valoarea lor istorică, mănăstirile şi lăcaşurile de cult din Vâlcea ocupă al doilea loc după cele din Bucovina. Pe aici au trecut cei mai de seamă domnitori - Mircea,

Pentru vechimea şi valoarea lor istorică, mănăstirile şi lăcaşurile de cult din Vâlcea ocupă al doilea loc după cele din Bucovina. Pe aici au trecut cei mai de seamă domnitori - Mircea, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu lăsând în urma lor ctitorii pe care numai dacă le vizitezi poţi să-ţi faci o imagine a timpurilor pe care le reprezintă.

Mănăstirea Dintr-un Lemn are o icoană făcătoare de minuni
Potrivit unei vechi tradiţii locale, Mănăstirea Dintr-un Lemn ar fi luat fiinţă în primele decenii din secolul al XV-lea, prin edificarea unei bisericuţe de lemn din materialul unui singur stejar. Ea a fost ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului, care se păstrează astăzi în biserica de piatră din incinta de jos a complexului monahal. Complexul, în care se mai pot admira şi câţiva stejari seculari, este situat pe valea Otăsăului, în comuna Frânceşti. Diaconul Paul de Alep a scris, în vechime, că un călugăr ar fi găsit aici o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment, el ar fi auzit o voce care îl îndemna: "Dorinţa mea este ca tu să zideşti aici, pentru mine, o mănăstire din acest copac".
De atunci, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului este păstrată cu multă veneraţie. Ea reprezintă cel mai de preţ obiect istoric şi de artă al Mănăstirii Dintr-un Lemn. Înaltă de 1,50 m şi lată de 1,10 m, această icoană a trezit curiozitatea multor cercetători de artă bisericească. Unul dintre ei, Andrei Grabar, de la Universitatea din Strasbourg, a identificat-o, în 1929, ca fiind pictată în secolul al IV-lea, la mănăstirea Theotokos din Grecia. Se spune că modelul ar fi aparţinut Apostolului Luca şi că, astăzi, în întreaga lume mai pot fi găsite doar trei exemplare asemănătoare Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn.

Cozia are hramul Sfânta Treime. O găsiţi la 3 km de statiunea Călimăneşti-Căciulata, pe malul drept al Oltului, şi la cca. 20 km nord de Rm. Vâlcea. Biserica mare a fost construită între 1387 şi 1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân

Hurez, de la Horezu, are hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Este considerată, împreună cu schiturile sale, cel mai reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru stilul brâncovenesc. Ctitorul ei este Constantin Brâncoveanu (1688-1714), domnitorul ţării Româneşti. În hrisovul de întemeiere al mănăstirii scrie: "Într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie şi am început a zidi mănăstire"

Govora, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este o mănăstire de maici, amplasată la poalele dealului Coşul Mare, pe raza comunei Mihăieşti - 6 km de Băile Govora, respectiv 18 km de Rm. Vâlcea. Numele îi vine de la slavonescul "gavariti" a vorbi. Aşezământul se numără printre cele mai vechi din ţară, fiind ridicat parţial în secolul al XIV-lea şi al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul