Lumina care poluează cerul Capitalei

În următorii cinci ani, întreg sistemul de iluminat public din Bucureşti va fi transformat într-unul ecologic

Becurile stradale din “Micul Paris” vor consuma mai puţină energie, iar prin noile abajururi “cut-off”, lumina nu se va mai pierde în eter.

Poluarea luminoasă reprezintă distribuţia necorespunzătoare a fluxului luminos al aparatelor de iluminat şi contraste foarte mari de iluminanţe cauzate de amplasarea necorespunzătoare a surselor de lumină, potrivit municipalităţii.
În ordinea gradelor de poluare luminoasă, sursele producerii acestui fenomen sunt panourile publicitare, iluminatul arhitectural al clădirilor şi monumentelor, reclamele luminoase şi iluminatul stradal.

Reprezentanţii Astroclubului Bucureşti spun că poluarea luminoasă înseamnă în primul rând o risipă imensă de energie. Iar pentru că mare parte din această energie se obţine cu precădere prin arderea combustibililor fosili, poluarea luminoasă determină în ultimă instanţă şi poluarea aerului cu emisii de carbon.

Poluarea luminoasă, puţin cunoscută

Coordonatorul PR al Astroclubului Bucureşti, Oana Sandu, ne-a spus că intenţionează să lanseze o campanie de conştientizare şi informare a publicului cu privire la poluarea luminoasă, care se va axa pe blogging, concursuri în şcoli şi lobby în rândul politicienilor: „Mi-aş dori ca, peste câţiva ani, braţele stâlpilor de pe străzi să fie îndreptate la 90 de grade faţă de stâlp, iluminatul privat să folosească senzorii de mişcare, iar marile magazine, cum e Carrefour-ul, să nu se mai scalde în lumină pe timpul nopţii”.

Potrivit municipalităţii, o parte din dorinţa Astroclubului Bucureşti ar trebui să se împlinească. „Prea puţini români au auzit despre poluarea luminoasă”, ne spune viceprimarul Capitalei, Răzvan Murgeanu. „De aceea, am avut o dicuţie cu Luxten şi, prin urmare, am stabilit ca proiectul lor de înlocuire a stâlpilor de iluminat public să se implementeze pe principiul combaterii acestui tip de poluare. Astfel, în circa cinci ani, toate abajururile vor fi amplasate în aşa fel încât lumina nu se va mai pierde în eter”, a subliniat acesta.

Directorul de marketing al companiei Luxten, Silvian Şerbănescu, a spus că, pentru a reduce efectele poluării luminoase cauzate de iluminatului stradal, Luxten va utiliza aparate de iluminat cu distribuţia fluxului orientată corespunzător, doar spre suprafaţa de iluminat şi cu flux de scăpări mic (cut – off), distribuţie tăiată, care să nu distribuie fluxul luminos peste planul orizontal. Murgeanu a subliniat că în zona Floreasca s-au amplasat deja astfel de sisteme de iluminat public.

“Câteva studii legate de impactul poluării luminoase excesive asupra sănătăţii omului relevă faptul că expunerea repetată la lumina artificială în timpul nopţii poate perturba serios secreţia de melatonină”, spune reprezentantul Astroclubului Bucureşti, Radu Mihai Gherase. Melatonina este un hormon produs de glanda hipofiză, secretat în special noaptea. Aceasta determină un somn odihnitor şi ajută la regenerarea organismului.

Potrivit lui Gherase, în ceea ce priveşte mediul, poluarea luminoasă produce confuzie în rândul animalelor (în special în rândul păsărilor migratoare, care se dezorientează uşor din cauza surselor puternice de lumină) şi influenţează relaţiile prădător-pradă. De asemenea, au de suferit şi unele specii de plante, în special cele care înfloresc numai în timpul nopţii şi depind de insectele nocturne pentru polenizare, lumina artificială împiedicând reproducerea naturală a acestora.

Cetăţeanul simte lipsa legislaţiei

“M-am mutat din camera sub care se afla reclama luminoasă a unui cazinou, ieşită cu cel puţin 20 de centimetri de sub marginea blocului. Sălile de jocuri se află într-un imobil în care locuiesc oameni, iar firma de la intrare este gândită ca şi când s-ar afla pe câmp. Intensitatea luminii este foarte puternică şi pulsează non-stop”, ne-a spus un cetăţean din Capitală.

Acesta se plânge de faptul că patronii cazinourilor obţin foarte uşor aprobările pentru a funcţiona, merg pur şi simplu la Registrul Comerţului, se înregistrează, iar lipsa unor regulamente locale lasă loc de mită pentru funcţionarii din primării, dar şi pentru administratorii de bloc: “În cazul meu, Primăria Sectorului 2 a emis autorizaţie de construcţie pentru firma luminoasă, fără a respecta certificatul de urbanism în care era stipulat “acordul” proprietarilor direct implicaţi.

Funcţionarul care a făcut această măgărie mai avea puţin şi mă bătea când am sesizat problema, iar primarul Neculai Onţanu a ridicat din umeri şi nu l-a sancţionat pe funcţionarul respectiv. Patronii unor astfel de locaţii nu sunt de găsit, iar responsabilii sălii de jocuri mi-au propus bani sau să-mi pună obloane, să mă închidă în casă. Beleaua este că nici legea nu este foarte clară, sunt lucruri care lasă loc de comentarii.”

Risipa de energie şi bani

Se estimează că o treime din energia electrică folosită la noi pentru iluminatul public se risipeşte prin aruncarea deasupra orizontalei (în sus) a luminii artificiale, potrivit specialistului din cadrul Astroclubului Bucureşti, Radu Gherase. “Cu alte cuvinte, contribuabilul plăteşte sume colosale doar pentru a întreţine această risipă. Ca să nu mai vorbim despre iluminatul excesiv, prin care unele zone reuşesc chiar să fie noaptea mai bine iluminate decât în cursul zilei”, a mai spus Gherase.

Deşi poluarea luminoasă este un efect nedorit al societăţii industriale, reprezentanţii Astroclubului Bucureşti subliniază faptul ca a combate poluarea luminoasă nu înseamnă un Bucureşti mai puţin viu noaptea, ci un Bucureşti animat cu cap: “Mesajul nostru nu trebuie interpretat: stingeţi luminile ca să ne uităm noi la stele, ci mai degrabă: stingeţi luminile inutile, dimensionaţi şi orientaţi corect lămpile/proiectoarele, montaţi dispozitive de iluminat cu senzori de mişcare, toate acestea pentru a face economie de energie (bani) şi pentru a păstra o ambianţă cât mai plăcută.”

 De altfel, primul pas al campaniei gândite de Astroclubul Bucureşti a fost făcut. Românii interesaţi să afle mai multe despre cauzele şi efectele poluării luminoase pot accesa site-ul www.poluareluminoasa.ro.

Legislaţie internaţională

În Chile este interzisă prin lege amplasarea incorectă a felinarelor şi s-au stabilit limite pentru cantitatea de lumină emisă. În oraşul Mississippi Mills din Canada, întregul sistem de iluminat public  este alcătuit din lămpi cut-off (orientate corect la 90 de grade), iar puterea becurilor este de 100 waţi doar în intersecţii, iar în zonele rezidenţiale de 70 waţi. Cehia, Noua Zeelandă sau Australia sunt alte regiuni în care iluminatul artificial excesiv se sancţionează.

Carrefour, între estetică şi deranj nocturn

De multe ori aud în jur: “Da' uite ce frumoase sunt toate globurile alea şi reclamele luminoase şi clădirile iluminate aşa frumos şi reflectoarele alea de la discotecă, care brăzdează cerul… Dacă tot se pune accentul pe estetică, nimic nu se compară cu frumuseţea unui cer nepoluat de lumini artificiale”, spune Gherase.

 „Sigla Carrefour mi-a terorizat studenţia. Stăteam în căminul D din Grozăveşti, iar geamul camerei era faţă-n faţă cu magazinul şi noapte de noapte nu mă puteam odihni din cauza luminii care bătea în geam“, ne-a spus o fostă studentă care s-a confruntat cu efectele poluării luminoase. Reprezentanţii Carrefour au declarat că în momentul de faţă nu comentează pe baza acestei plângeri.

IKEA, întuneric pentru confort

„Foarte puţini oameni conştientizează că o altă cauză a stresului cotidian constă în iluminatul excesiv şi defectuos al spaţiilor deschise”, spun reprezentanţii Astroclubului Bucureşti. Reclamele luminoase ar trebui amplasate într-un mod care să nu creeze disconfort vizual conducătorilor auto sau pietonilor şi prin care să fie evitate suprafeţele luminoase mari şi cu o schimbare rapidă a luminanţelor (lumini dinamice).

 Un exemplu pozitiv în acest sens vine din partea suedezilor de la IKEA. Astfel, în parcările din faţa magazinelor IKEA, becurile sunt stinse pe timpul nopţii, iar sigla nu este exagerat de luminată.