Liderii UE se angajeaza sa respecte calendarul extinderii

* Romaniei si Bulgariei li se promite, pentru prima oara in mod oficial, stabilirea unei "foi de parcurs" in vederea aderarii pana la sfarsitul acestui an * Pana in decembrie vor fi revizuite "listele negre ale vizelor" * Numarul membrilor delegatiilor participante la viitoarele reuniuni la varf - redus de la o suta la 20

Intre amenintarile atentatelor teroriste ale ETA, protestele anti-globalizare si emotiile meciurilor din campionatul mondial de fotbal, cei 15 lideri ai UE au discutat, timp de doua zile, la Sevilla, ajungand, ca de obicei, la un compromis caldut in privinta principalelor probleme cu care se confrunta Uniunea. Asa cum se intampla de obicei la astfel de summituri, interesele nationale ale celor mai puternice membre ale UE au prevalat. Cele mai ambitioase propuneri ale presedintiei spaniole, a caror aprobare ar fi incununat de succes mandatul Madridului in fruntea Uniunii, au fost respinse. Premierul Jose Maria Aznar n-a reusit sa-si convinga partenerii europeni de necesitatea impunerii de sanctiuni tarilor-sursa ale imigratiei ilegale, care refuza sa coopereze cu autoritatile europene pentru restrangerea fenomenului imigrational si readmisia clandestinilor surprinsi pe teritoriul UE. Cum toate deciziile trebuie luate in unanimitate, opozitia categorica a Frantei, care nu doreste sa-si strice relatiile cu fostele sale colonii din Africa si Orientul Mijlociu (relatii foarte profitabile din punct de vedere comercial) a fost suficienta pentru a bloca adoptarea initiativei spaniole. Combatarea imigratiei ilegale fiind unanim declarata drept prioritatea absoluta a summitului de la Sevilla, Cei 15 au adoptat un pachet de masuri in acest sens. Concret, ei au stabilit revizuirea, pana la sfarsitul acestui an, a listei tarilor ai caror cetateni au nevoie de vize pentru intrarea pe teritoriul Uniunii. Statele de unde provin majoritatea imigrantilor vor fi ajutate financiar si tehnic sa puna la punct un sistem mai eficient de control al frontierelor. Mai vag, documentul final al reuniunii de la Sevilla prevede "intensificarea cooperarii economice" cu tarile sarace, precum si "marirea ajutoarelor financiare" destinate dezvoltarii acestora, pentru a combate cauzele care duc la fluxul imigrational. De asemenea, au fost facuti primii pasi catre o coordonare a serviciilor de control la frontiera, pentru un schimb eficient de informatii in ce priveste vizele acordate si vizele refuzate. In plan mai indelungat, s-a stabilit armonizarea, pana la sfarsitul lui 2003, a legislatiei europene asupra dreptului de azil. Calendarul extinderii va fi respectat Despre extinderea UE s-a discutat destul de putin, semn ca "nu au existat controverse", dupa cum afirma ministrul spaniol de externe, Josep Pique. Controversele au fost evitate, amanandu-se discutiile mai neplacute, asupra ajutoarelor directe ce ar urma acordate noilor membre, pentru luna noiembrie, dupa alegerile generale din Germania. In prezent, negocierile de aderare cu cei zece candidati care ar urma sa fie primiti in Uniune pana in 2004 au ajuns intr-un punct mort, din pricina dezacordurilor existente intre Cei 15 asupra subventiilor pentru agricultura acordate de la bugetul comunitar. Germania, cel mai mare contributor la acest buget, refuza categoric sa finanteze agricultura noilor membri in acelasi mod in care s-a procedat pana acum. Berlinul argumenteaza ca actualul mod de gestionare al politicii agricole este exagerat de costisitor ("inghitind" jumatate din bugetul Uniunii) si doreste reformarea acestei politici inainte de primirea noilor membri. Franta, Spania si Portugalia, principalii beneficiari ai acestui sistem generos de subventii, se opun oricarei reforme, insa nici nu doresc sa-si asume povara finantarii noilor membri. Stabilirea lunii noiembrie ca termen-limita pentru ajungerea la un compromis in aceasta privinta este privita cu ingrijorare de cei zece candidati calificati pentru "primul val", care se tem ca li se vor impune conditii dure, asupra carora nu vor avea timp sa poarte tratative, daca vor sa-si respecte calendarul aderarii si sa incheie negocierile pana la sfarsitul acestui an. In lipsa unei solutii pentru aceasta problema, documentul final al reuniunii de la Sevilla reafirma hotararea Celor 15 de a respecta intocmai calendarul extinderii: "Daca se va mentine actualul ritm al tratativelor, Europa este hotarata sa incheie negocierile cu Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Republica Slovaca, Lituania, Letonia, Estonia, Republica Ceha si Slovenia pana la sfarsitul anului 2002, daca aceste tari sunt pregatite". Bulgaria si Romania vor primi asistenta speciala Nici cele doua "codase" ale extinderii n-au fost omise din declaratia de la Sevilla. Documentul adoptat de Cei 15 remarca "progresele considerabile facute de aceste tari in ultimele luni" si le promite fixarea, pana la sfarsitul acestui an, a unei foi de parcurs mai detaliate, precum si o suplimentare a fondurilor de preaderare. Termenii paragrafului referitor la Bulgaria si Romania sunt destul de vagi, insa ei mentioneaza, pentru prima oara in mod oficial, necesitatea fixarii unui calendar mai precis pentru aderarea acestor tari. Cei 15 au dorit inserarea acestui paragraf pentru a garanta ca procesul de extindere va continua si dupa admiterea in Uniune a candidatilor din primul val. Liderii romani - incurajati de concluziile summitului Prezenti la Sevilla pentru intalnirea Celor 15 cu omologii lor din tarile candidate, presedintele Romaniei, Ion Iliescu, premierul Adrian Nastase si ministrul de externe Mircea Geoana si-au exprimat satisfactia fata de concluziile summitului UE. Ei considera de bun augur introducerea in documentul final al reuniunii a paragrafului referitor la Romania si Bulgaria. Presedintele Iliescu este incurajat de mentionarea, chiar daca in termeni destul de vagi, a posibilitatii fixarii unei "foi de parcurs" mai precise pentru aderarea celor doua tari. Oficialii romani nu insista foarte tare pentru stabilirea, la viitorul summit de la Copenhaga, a anului 2007 ca data-limita pentru primirea Romaniei in Uniune. "Nu data ca atare este importanta, ci progresele pe care le face Romania in negocieri", a spus Iliescu. Bucurestiul isi propune sa incheie negocierile de aderare pana la sfarsitul lui 2003, pentru a putea semna tratatul de preaderare in 2004, inainte de intrarea in UE a celor 10 candidati din primul val. Premierul Nastase spera ca la Copenhaga sa obtina din partea UE un angajament in acest sens, pentru ca Romania sa nu fie nevoita sa negocieze in final cu 25 de tari in loc de 15. Premierul roman este preocupat de posibilitatea ca acordul de preaderare cu Romania sa fie ratificat de toate cele 25 de tari dintr-o viitoare Uniune largita. "Daca si aceste tari vor trebui sa ratifice acordul, s-ar putea ca acordul cu Romania sa fie impins - nu din ratiuni care tin de pregatirea Romaniei si Bulgariei - ci de interese care tin de viata politica interna, eventual, din aceste tari - sa fie impins foarte departe", a spus Nastase. Liderii romani doresc sa obtina din partea Uniunii, intr-o forma mai mult sau mai putin explicita, garantii ca procesul de ratificare al acordurilor cu Romania sa fie finalizat intr-un orizont de timp rezonabil, pana in 2007. Neutralitatea Irlandei - garantata Tot in legatura cu extinderea, liderii UE au adoptat, pe marginea summitului de la Sevilla, o declaratie in care garanteaza neutralitatea Irlandei, afirmand ca participarea ei la politica externa si de aparare comuna si la forta de reactie rapida nu contravine acestei neutralitati. Documentul reafirma faptul ca forta europeana este o forta de mentinere a pacii, necombatanta. Gestul era necesar in perspectiva organizarii, in Irlanda, a unui al doilea referendum pe marginea Tratatului de la Nisa, care reglementeaza functionarea unei Uniuni cu 27 de membri. Primul referendum a respins Tratatul, punand in pericol insusi procesul de extindere, care trebuie aprobat de toti membri Uniunii pentru a deveni realitate. S-a considerat ca votul negativ al cetatenilor irlandezi a fost provocat de paragraful din Tratat referitor la definirea unei politici de securitate comune si la infiintarea fortei de reactie rapida. Reforma interna minimala Un alt obiectiv ambitios la presedintiei spaniole, acela al simplificarii modului de organizare al summiturilor europene, a fost, la randul sau, supus revizurilor repetate, pana s-a ajuns la un acord asupra unui minimum de schimbari necesare pentru a eficientiza modul de functionare al reuniunilor europene. Numarul reuniunilor la nivel inalt a ramas acelasi (patru in fiecare an), insa durata lor a fost redusa, de la doua zile in prezent (cu posibilitate de prelungire), la o zi. Reuniunea incepe cu o cina de lucru a sefilor de state si de guverne, discutiile in plenul delegatiilor urmand sa continue pe parcursul zilei urmatoare. Numarul membrilor unei delegatii a fost redus in mod drastic, de la aproape o suta (cati sunt in prezent), la 20. S-a mai redus, de asemenea, de la 16 la 9 numarul consiliilor europene de ministri, renuntandu-se la reuniunile dedicate exclusiv unui singur subiect, cum ar fi cercetarea sau sanatatea.