Legea gratierii - considerata neconstitutionala de catre judecatorii brasoveni

Ei cred ca actul normativ a fost "fabricat" in beneficiul unor infractori, printre care si Dan Tartaga

Intrata in vigoare in 4 octombrie curent - data publicarii ei in Monitorul Oficial - Legea gratierii (nr. 543/2002) a iscat instantaneu reactia judecatorilor brasoveni. Solicitandu-ne sa nu le dezvaluim numele, mai multi magistrati de la instantele de sub Tampa - judecatori cu peste 15 ani vechime in meserie - ne-au declarat ca socotesc legea "anticonstitutionala". Sustinere argumentata cu continutul articolului 8 al legii, conform caruia "Dispozitiile prezentei legi privesc pedepsele, masurile si sanctiunile aplicate prin hotarari judecatoresti definitive pronuntate pana la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I". Judecatorii brasoveni considera aceasta prevedere drept "discriminatorie si flagrant anticonstitutionala". "Ce se intampla daca un cetatean, condamnat la Judecatorie la o pedeapsa gratiabila, potrivit legii, a facut apel la tribunal, unde, insa, procesul s-a tot lungit, din varii motive, asa incat aceasta instanta nu s-a pronuntat pana la data intrarii in vigoare a legii? Simplu: intrucat sentinta de condamnare nu a ramas definitiva - lucru care se poate intampla numai dupa apel, n.n. -, respectivul nu beneficiaza de gratiere, fapt totalmente anormal!" - ne-au exemplificat magistratii. Dupa care cativa dintre ei ne-au declarat ca, in situatia in care se vor confrunta cu asemenea spete, se gandesc "foarte serios" la sesizarea "in nume personal" a Curtii Constitutionale. Evocand apoi si "impresia ca, dupa cum arata, legea asta a fost croita in beneficiul anumitor infractori, care trebuiau scosi din puscarie". Unul dintre acestia este, la Brasov, faimosul Dan Tartaga - condamnat la 3 ani si jumatate pentru ucidere din culpa, dupa ce a terciuit cu jeep-ul, pe trotuar, doi batrani - care, incepand de vineri, este liber, dupa doar 4 luni petrecute in dosul gratiilor.