La pret - posturile de maturatori

Somerilor tigani li s-au oferit posturi de arhitecti, analisti, bibliotecari si inspectori in administratia publica

Ieri, peste 1.000 de tigani din Bucuresti s-au adunat la Bingo Europa. Aici a avut loc bursa locurilor de munca - o editie speciala dedicata rromilor. Mai bine de 90 de agenti economici au prezentat 1.704 locuri de munca. Cei mai multi dintre tigani au venit, s-au uitat si au plecat linistiti: locurile de maturatori se terminasera in nici o jumatate de ora. Ora 9 dimineata, in fata salii de jocuri de la Bingo Europa - miting de tigani. Oamenii nu au venit sa dea in cartoane, ci sa-si caute de munca. In sala, mesele de joc sunt pe post de standuri de job-uri. Intrarea in targ e un soc: o firma cauta manageri si consultanti financiari. Dupa ce ocolesc standul, somerii tigani dau peste alta grozavie: o societate cere un arhitect si doi analisti. Belelele se tin lant - a treia firma din colt avea nevoie doar de bibliotecari si de inspectori in administratie publica. "Da' de oameni la matura nu aveti nevoie?", intreaba unul la patruj' de ani la masa unei firme ce angajeaza economisti si ingineri in automatica. Omul se stie cu tarnul in mana de copil. Zice ca pe strada a mai invatat ceva - "mai stiu ceva meserii: paznic si muncitor necalificat". Unul mai spalat, in costum, cauta la standul de brokeri imobiliari un serviciu pentru cumnata-sau. "asta poa' sa mearga ca confectioner, da' are coada. A luat parnaie ca a furat o caciula de astrahan". Un altul zice ca targul de anul asta e mai rezonabil - "anul trecut, ca sa te angajezi ca maturator iti cereau doispe clase. De parca trebuia sa calculezi unghiul de fuga al maturii...". Cele mai cautate mese au fost cele ale ADP-ului si ale societatilor de salubritate. Angajatorii au primit de doua ori cereri de cat aveau nevoie. Acum, habar nu au cum sa faca selectia. Aici nu iti trebuie decat patru clase. Langa gunoieri, un tigan isi completeaza linistit siviul - "io ma suc bodiguard ca nu-s incult ca astia de merg la matura. Am zece clase si o fac pe a unspea la fara frecventa". Omul e mandru ca s-a nascut spoitor si nu cocalar - "sa ajung gunoier ca fraerii astia. Da' am avut si ghinion in viata: data trecuta, cand am fost bodiguard, unii mi-au furat tomfa si caciula. I-am batut pana au intrat in spital si pe mine m-au dat afara". Langa el, un prieten din Ferentari pica de somn - l-au trezit aia de la Partida Rromilor sa vina la targ. Acum nu stie ce sa faca fiindca nici buletin nu are. Cu trecerea timpului se ocupa si cateva posturi in care se cer studii superioare. Au venit un inginer si un economist. Cineva de la o firma de asigurari spune ca rromii au spirit practic in acest domeniu - "e bine ca au si acel tupeu - il dai afara si iti intra pe geam!". Cineva mormaie ca iar se face discriminare. Un pusti se plimba speriat de la un stand la altul. Atrage atentia fiindca e cel mai brunet dintre tiganii veniti la bursa. E imbracat intr-o pereche de pantaloni negri si o camasa alba, scamosata de atatea spalari. Marius are 22 de ani si toata viata a stat intr-un centru de plasament. De parinti stie doar ca l-au abandonat pe un trotuar. A facut scoala generala si acum e la liceu, la fara frecventa. Spune ca locuieste intr-un apartament social impreuna cu alti napastuiti. Acum incearca sa stranga bani, "sa nu ma mai astepte saracia la usa". "Dar, de multe ori, cand am vrut sa ma angajez, nu m-au primit fiindca sunt negru. La o firma de constructii mi-au spus ca nu angajeaza ciori ca au mai avut si au ciordit tot ce au prins. Dar asta nu inseamna ca toti suntem asa", mai spune tiganul. In cele din urma, tanarul se alege cu o slujba la spatii verzi. Langa el, trei cocalari - tristi ca nu au prins contract cu REBU - ii plang de mila. "Si la noi in neam e greu. Iti iei copilu' de 14 ani pe garantie si il angajezi la matura. Asta e viata la noi - nu scoala, toata ziua tarn si pubela". Bursa locurilor de munca pentru persoanele de etnie rroma a fost, in opinia specialistilor, un succes. "Faptul ca organizam aceasta bursa pentru al doilea an dovedeste ca agentii economici au depasit prejudecatile. De la inceputul anului au fost angajate 2.900 de persoane de etnie rroma", spunea si Ioan Cindrea, presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. La fel de multumiti au fost si cativa membri ai Partidei Rromilor: ei i-au asistat pe amarati, le-au spus de job-uri si au si castigat si ceva bani. Asta dupa ce au dat in pokerele din sala de jocuri din Bingo Europa.
Crezand ca vor fi angajati pe loc,
Rromi din Iasi au venit la bursa locurilor de munca cu salopetele in sacose
Fosti puscariasi, baieti de cartier, caldararite cu fuste inflorate, tigancuse cochete si chiar copii purtati in brate sau de mana au venit ieri la Bursa Locurilor de Munca pentru Rromi de la Iasi. Unii au dorit sa hinghereasca, altii sa dea cu matura prin targ, sa tunda vegetatia luxurianta din cartierele marginase sau sa lucreze ca muncitori necalificati in posturile scoase la mezat. Cativa rromi au venit cu salopetele in bagaje, socotind ca tot de ieri intrau in paine. Cei 26 de agenti economici care si-au anuntat participarea, printre care s-au consemnat si absente, au oferit 12 slujbe pentru rromii cu studii superioare (consilier asigurari, inginer constructii sau inginer tehnolog). 182 de locuri de munca au fost in cazul celor cu studii medii sau chiar analfabeti (tesator, strungar, dulgher, maistru prelucrare prin aschiere, CTC-ist, ansamblor etc.). La ora deschiderii bursei, primii veniti nu au fost tuciurii, ci ieseni disperati ca poate la bursa aceasta, fie si a rromilor, vor prinde un loc de munca. Cand targul locurilor de munca si-a deschis portile, la ora 10, foarte putini etnici populau sala "Ethos" a Casei de Cultura a Studentilor. Multi s-au plans ca ora 10 este prea matinala, altii ca nu au stiut, dar au venit iute dupa ce alti rromi someri i-au sunat pe telefoanele celulare.