Juristi, procurori, avocati condamna aberatiile noului Cod Penal

Aparitia in ziarul Adevarul, dar si in alte publicatii centrale, a unor comentarii privind Proiectul noului Cod Penal, cu referire expresa la sanctionarea jurnalistilor si a institutiilor de presa, a

Aparitia in ziarul Adevarul, dar si in alte publicatii centrale, a unor comentarii privind Proiectul noului Cod Penal, cu referire expresa la sanctionarea jurnalistilor si a institutiilor de presa, a starnit consternare si a determinat o reactie puternica a diverselor personalitati publice, ale caror puncte de vedere le publicam in acest numar. De asemenea, Ministerul Justitiei a remis redactiei doua comunicate de presa care constituie precizari in legatura cu materialele publicate. Paul Florea, presedintele Curtii Supreme de Justitie: "Justitia trebuie sa fie in disputa cu infractorii, nu cu ziaristii" "Eu, ca judecator, nu am fost niciodata pentru sanctionarea jurnalistilor. Daca nu ar fi fost presa independenta, nu stiu ce s-ar fi intamplat cu societatea romaneasca. Mi se pare ciudat ca la infractiunea de insulta nu mai poti proba dovada unui interes legitim, mai ales ca exista situatii si situatii. Ca principiu, cred ca, atat la insulta, cat si la calomnie, ziaristul trebuie sa aiba dreptul de a-si justifica interesul legitim fata de un subiect de interes public. Referitor la sanctiunile prevazute pentru persoanele juridice, cred ca noi trebuie sa tinem seama de realitatile economice, sociale si politice din Romania, asa ca, cel putin in privinta presei, masura mi se pare nepotrivita. Cred ca se incearca o slabire, o obstaculare a presei din Romania, a menirii acesteia. Eu cred ca Justitia trebuie sa fie in disputa cu infractorii, nu cu ziaristii". Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania: "Inlaturarea sanctiunii cu inchisoarea nu trebuie socotita o satisfactie facuta unei bresle profesionale" "Proiectul noului Cod Penal a fost pus la dispozitia judecatorilor de catre Ministerul Justitiei dupa prezentarea acestuia in sedinta de guvern din 12 decembrie 2002... Este firesc ca atentia lumii publicistice sa fie atrasa de modul de reglementare a acestor delicte. Inlaturarea sanctiunii cu inchisoarea nu trebuie socotita, credem, ca o satisfactie facuta unei bresle profesionale, ci ca o inscriere pe linia de gandire europeana... De aceea, in alta ordine de idei, nu este de mirare daca, in conditiile existentei unor norme europene consacrate in materie, omul de presa nu-si manifesta surprinderea fata de inlaturarea expresa a reglementarii probei veritatii in situatia apararii unui interes legitim!... Sanctiunile penale si cele civile pot conduce, potrivit jurisprudentei CEDO, la "sarcini exorbitante" pentru omul de presa sau publicatia incriminata, existand riscul, chiar intr-o societate democratica exersata, sufocarii pana la excludere a celui mai de pret castig al principiilor de convietuire europeana: libertatea de exprimare. Cuantumul amenzilor prevazute in proiect, substantiale ca valoare, cu urmarea imediata - sanctiune penala, ne indreapta cu gandul spre Curtea Europeana, care a sanctionat lipsirea cetateanului de informatie, prin descurajarea presei fata de care s-au folosit mijloace legale coercitive disproportionate cu nivelul valorilor proteguite". Monica Macovei, Comitetul Roman Helsinki (APADOR-CH): "Insulta si calomnia trebuie dezincriminate, scoase din Codul Penal" "Este un pas mic, dar important faptul ca s-a scos pedeapsa cu inchisoarea pentru calomnie. Dar, dupa cum se stie, si amenda penala constituie cazier judiciar. Noi consideram ca, in cele din urma, atat insulta, cat si calomnia trebuie dezincriminate, trebuie scoase din Codul Penal. Cred ca - potrivit normelor europene - ar fi trebuit ca proba veritatii sa fie prevazuta alternativ cu proba bunei-credinte. Nu este corect ce s-a prevazut la insulta, pentru ca viata privata, in special a persoanelor publice, prezinta interes pentru public. In ceea ce priveste sanctiunile referitoare la persoana juridica, cu referire expresa la editorii de presa, acestea mi se pare neconstitutionale. Constitutia interzice suprimarea oricarei publicatii, iar in acest caz se poate vorbi de o suprimare indirecta". Avocat Domnica Antoniuc, fost procuror: "Pedeapsa amenzii pentru persoana juridica - atac la independenta economica a institutiilor de presa" "Prin aceste prevederi se tinde la ingradirea dreptului la informare si, implicit, a dreptului la exprimare, incalcandu-se atat prevederile Constitutiei, cat si cele ale Conventiei Europene ale Drepturilor Omului. Introducerea amenzii pentru persoana juridica, editor de presa, mi se pare total nepotrivita si nu vad care ii este sensul atata vreme cat oricum, intr-un proces de insulta sau calomnie, ziarul era chemat in judecata ca parte responsabila civilmente pentru plata daunelor morale sau civile. In acest context, pedeapsa amenzii pentru persoana juridica este un atac la independenta economica a institutiilor de presa. La fel de nepotrivita mi se pare si prevederea conform careia nu se mai poate invoca interesul legitim atunci cand e vorba despre fapte referitoare la viata privata a persoanei. Este foarte clar: presa face dezvaluiri despre viata unor persoane publice, persoane cu functii, care trebuie protejate". Ioan Amarie, procuror general al Parchetului National Anticoruptie: "O pedeapsa penala este prea mult pentru conditia ziaristului de astazi" "Intimitatea unei persoane este conditia acelei persoane ca informatiile nedocumentate despre sine sa nu fie cunoscute si de altii. In contrasens, dreptul la libertatea de expresie presupune dreptul de a comunica informatii fara nici o limita. Dar exercitiul acestor libertati comporta responsabilitati enorme pentru un ziarist, in esenta protectia reputatiei si a drepturilor oricarui om. In acest sens, a se vedea si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Este absolut clar ca o calomnie sau o insulta prin presa trebuie sa aiba acelasi tratament juridic cu orice alta calomnie sau insulta, indiferent de la cine ar veni ea. Dar ceea ce este pentru mine iarasi absolut clar este ca o pedeapsa penala, fie ea inchisoare sau amenda penala, este prea mult pentru conditia ziaristului de astazi". Joita Tanase, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie: "Sunt convins ca textul va putea fi revazut" "In redactarea proiectului s-a tinut seama de legislatia europeana. Sigur ca situatia sociala, economica in tarile respective este cu totul alta. La noi, situatia ziaristului este dificila din mai multe puncte de vedere. Acolo unde se vor dovedi rea-credinta, ori alte interese, evident ca masurile vor fi mai aspre, dar eu nu sunt pentru aplicarea unor pedepse atat de grave. Categoric, nu. Aceasta a fost o prima lectura a proiectului, cred ca textul va putea fi revazut". Ca la fiecare aberatie, Ministrul Justitiei se apara cu "normele UE" Redam in continuare o parte din precizarile Biroului de Presa al Ministerului Justitiei, respectiv pe cele care constituie o replica directa la comentariile aparute in Adevarul. "Proiectul, in toate dispozitiile sale, tine seama de prevederile conventiilor internationale si europene la care Romania este parte, precum si de documentele Uniunii Europene. Astfel, reglementarea raspunderii penale a persoanei juridice este solicitata atat in Raportul Comisiei Europene privind progresele Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana pentru anii 2001 si 2002, cat si in Parteneriatul pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, intocmit in anul 2001. Amenda, ca pedeapsa principala prevazuta pentru persoanele juridice, poate fi aplicata pentru infractiunile savarsite in numele sau in interesul persoanei juridice, de catre organele sau reprezentantii acestuia. Astfel, aceasta sanctiune nu poate fi aplicata in cazul infractiunilor contra demnitatii, ci in cazul altor categorii de infractiuni, cum sunt infractiunile de coruptie, infractiunile contra mediului inconjurator, infractiunile economice, infractiunile contra protectiei muncii, infractiunile la regimul armelor, munitiilor, materialelor radioactive si a materialelor explozive. Aceasta sanctiune nu poate fi, deci, aplicata in cazul savarsirii infractiunilor de insulta si calomnie, deoarece acestia nu actioneaza in numele sau in interesul ziarului si nici in calitate de organe sau reprezentanti legali ai acestuia... Nu exista nici o dispozitie in proiect care sa dea posibilitatea transformarii unei amenzi aplicate persoanei juridice in inchisoare aplicata organului sau reprezentantului legal al acesteia". Nota redactiei: Daca amenda nu poate fi aplicata persoanei juridice-editor de presa, atunci in Proiectul noului Cod Penal trebuia ca acest lucru sa fie prevazut in mod expres, asa cum legiuitorul a prevazut, in acelasi cod, excluderea de la doua pedepse complementare (dizolvarea si suspendarea) a persoanelor juridice din domeniul presei si al audiovizualului. Proiectul nu spune nimic insa despre ce se intampla cu amenda pentru societatile de presa, iar cum in penal nu sunt permise analogiile si deductiile, orice practician (judecator, procuror, avocat) va aplica prevederile generale, in cazul in care nu sunt prevazute exceptii. Un alt argument care ne determina sa credem ca pedeapsa amenzii are in vedere si persoana juridica-editor de presa se refera la faptul ca regula in dreptul penal spune ca o pedeapsa complementara nu poate fi data decat ca accesoriu al uneia principale. Or, in cazul pedepselor complementare pentru persoana juridica, in numar de cinci, se prevede - in proiect - ca trei dintre acestea se pot aplica societatilor de presa. Iar cum pedepsele complementare nu pot fi date fara pedeapsa principala, concluzia logica este ca editorii de presa nu sunt scutiti de sanctiunea amenzii, pedeapsa principala in cazul nostru. De aceea, consideram ca Ministerul Justitiei ar trebui sa prevada in mod expres aceasta clauza de nepedepsire.