Jumătate din pădurile Olteniei au dispărut

Pădurile Doljului reprezintă 8% din suprafaţa totală a judeţului, continuând să fie tăiate fără milă. În ultimii 30 de ani, proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la

Pădurile Doljului reprezintă 8% din suprafaţa totală a judeţului, continuând să fie tăiate fără milă. În ultimii 30 de ani, proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate.

Specialiştii apreciază că în mai puţin de 50 de ani situaţia poate deveni dramatică, implicând pierderi însemnate în agricultura şi zootehnia judeţului. Reîmpăduririle ar putea dura peste 20 de ani. În plus, alte 9.000 de hectare de pădure au fost defrişate între Sadova şi Corabia pentru sistemele de irigaţii.

Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrişărilor masive de pădure. Tăierile iraţionale determină amploarea catastrofelor naturale. Specialiştii silvici spun că atunci când plouă, pădurile sunt precum un burete. Acestea absorb apa şi împiedică formarea torenţilor pe versanţi.

Deşi Doljul este unul dintre cele mai sărace judeţe în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită, foarte mulţi proprietari continuă să taie copacii fără milă

Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrişărilor masive de pădure.

Suprafaţa împădurită din Dolj reprezintă 8% din suprafaţa totală a judeţului. Pădurile sunt tăiate în continuare fără milă, mai ales când se apropie iarna şi lumea are nevoie de lemne pentru încălzire. La Dolj, în ultimii 30 de ani proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate. Aici, pădurile de salcâm plantate înainte de 1990 pentru fixarea dunelor au fost tăiate după retrocedări de către actualii proprietari de terenuri.

Specialiştii apreciază că în mai puţin de 50 de ani situaţia poate deveni dramatică, implicând pierderi însemnate în agricultura şi zootehnia judeţului, iar împăduririle ar putea dura peste 20 de ani. În plus, alte 9.000 de hectare de pădure au fost defrişate între Sadova şi Corabia pentru sistemele de irigaţii.

Seceta a compromis în primul rând producţia vegetală, iar în funcţie de durata şi intensitatea acestui fenomen, efectele negative se văd şi în zootehnie. Cele mai importante pierderi sunt legate de calamitarea culturilor de cereale, de care depinde în cea mai mare măsură securitatea alimentară a populaţiei.

Terenuri aride din cauza defrişărilor

Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, în trecut cultivabile, au devenit aride din cauza defrişărilor masive de pădure. Cele mai mari probleme au apărut în arealul cuprins între localităţile Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dăbuleni şi fluviul Dunărea, care are o suprafaţă de 104.600 de hectare.

Prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa imprimă părţii sudice a Doljului caracterul de zona semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare, arată specialiştii. Din acest motiv zona a fost supranumită "Sahara Olteniei".

Studiile au arătat că în Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar unul dintre factorii deşertificării este scăderea dramatică a suprafeţelor împădurite.
"Puţini sunt cei care au început să înţeleagă importanţa împăduririi mai ales în zonele cu soluri nisipoase.

Aproximativ o treime din suprafaţa judeţului Dolj sunt soluri nisipoase", a afirmat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Craiova, Alchiu Caraghiaur.

Pădurea - arma verde împotriva dezastrelor

"Pădurile reprezentau un scut împotriva dezastrelor. Oamenii nici acum nu-şi dau seama cu exactitate de acest lucru. Când bate vântul, nisipul se ridică în aer.

Este ca o furtună de nisip. Dacă nu se pun la punct sistemele de irigaţii şi se mai taie abuziv pădurea, în 50 de ani, situaţia poate deveni dramatică", a declarat Valentin Bulumaci de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Dolj (DADR). Specialiştii silvici spun că atunci când plouă, pădurile sunt precum un burete.
Acestea absorb apa şi împiedică formarea torenţilor pe versanţi. În plus, oferă stabilitate solului.

8%

- reprezintă suprafaţa împădurită din întreg judeţul Dolj

20 de ani pentru împăduriri

Printr-un program cu fonduri guvernamentale se estima plantarea de puieţi pe 5.000 de hectare, în zonele Daneţi şi Mârşani.

Calculele nu dau însă mari speranţe agricultorilor pentru că va fi nevoie de 20 de ani pentru împădurirea întregii zone.

Pentru a preveni deşertificarea terenurilor Ministerul Agriculturii vrea să extindă suprafaţa forestieră a României la 12%.

Iniţiativa este privită cu suspiciune, mai ales că multe dintre terenurile propuse spre împădurire sunt în proprietate privată.

Suprafaţa ce poate fi împădurită în Dolj este estimată la 30.000 de hectare, ceea ce ar duce la o suprafaţă împădurită de până la 16% din judeţ.

S-au plantat copaci în zona Cernele

Un program intensiv de atenuare a efectelor deşertificării a fost promovat de către o societate din Craiova. Prima etapă a campaniei de reîmpădurire de către echipa Elpreco a început de curând prin plantarea a peste 20 de mii de puieţi de plop alb pe o suprafaţă de circa 12 hectare, în zona Cernele. Zona face parte din fondul forestier proprietate publică a statului şi intră în amplul proiect de regenerare a Direcţiei Silvice Dolj.

Reprezentanţii societăţii şi-au propus, ca pe parcursul a trei ani, să fie plantaţi circa 1 milion de puieţi cu sprijinul şi sub îndrumarea autorităţilor locale.

Oltenia trebuie să redevină verde

"Prin această acţiune vrem să creăm un precedent ca Oltenia să redevină şi să rămână verde!", ne-a declarat directorul general al companiei craiovene, Dan Căprioară. Din păcate, spun inginerii silvici, este prea puţin pentru a acoperi suprafeţele de pădure ce au fost tăiate fără cap.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în topul defrişărilor abuzive din regiunea Olteniei se află: Doljul cu 5.230 ha, Mehedinţi cu 1.638 ha, Olt cu 303 ha şi Vâlcea cu 205 ha. Suprafeţele despădurite abuziv din pădurile predate la Legea 1/2000 totalizează la Dolj (248 ha), Mehedinţi (384 ha) şi Vâlcea (102 ha). Neoficial însă, suprafeţele sunt mult mai mari.

Puţini sunt cei care au început să înţeleagă importanţa împăduririi mai ales în zonele cu soluri nisipoase. Aproximativ o treime din suprafaţa judeţului Dolj sunt soluri nisipoase
Alchiu Caraghiaur,purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Craiova

Codaşi la suprafaţă împădurită

Doljul este unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa împădurită.

În 1970 pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, acum sunt sub 7%.

Media la nivel naţional este de 26-31%, iar în Europa, de 37%.

După '90, circa 21.000 hectare au intrat în proprietate privată, iar 64.000 de hectare au rămas în proprietatea statului.

Autorităţile se confruntă în continuare cu furtul de lemne.

Cetăţenii trebuie să fie de acord cu împădurirea terenurilor lor.

Lipsa de interes a proprietarilor de păduri creează probleme de mediu în zonele în care s-au efectuat tăieri nejustificate.

Procesul de împădurire este de durată, iar fenomenele meteorologice "ciudate" afectează din ce în ce mai des România.