Ion Iliescu cere presei sa reflecte raporturile om-natura

"Antonescu a avut si laturi pozitive"

Luni seara, la Universitatea "Ovidiu" din Constanta, presedintele Ion Iliescu a participat la o intalnire a studentilor Facultatilor de Istorie, Filologie, Teologie si Jurnalistica, din Universitate, cu membri ai UZP (Uniunea Ziaristilor Profesionisti). Desi se afla la sfarsitul primei zile a vizitei sale in judetul Constanta, seful statului a stat la discutii cu studentii pana la ora 9 seara. Neasteptat a fost ca, de data aceasta, presedintele, care admonesteaza constant presa, a fost echilibrat. Desi a fost provocat - presedintele UZP, un anume Mihai Miron, a fost cel care s-a gasit sa spuna ca este nevoie de un statut al presei, ca sa nu ne mai povesteasca domnisoare, la TV, aventurile sentimentale si ca sa nu mai fie posibil ca ziaristii sa scrie lucruri neadevarate (?) - presedintele nu a raspuns. El le-a spus studentilor ca nu oricine poate fi ziarist, meseria cerand cultura generala, virtutea exprimarii si presupune multe privatiuni. Dupa acest salut prietenesc, Ion Iliescu a testat interesul si rabdarea ascultatorilor, ridicand problema eroziunii tarmului roanesc. El le-a spus studentilor ca pe vremuri aveam o plaja generoasa la Mamaia, care inainta 200 de metri sub apa. Apoi, presedintele a explicat in amanunt fenomenul de eroziune: cum aluviunile au creat tarmul, aduse de "marele caraus", Dunarea, si cum au fost blocate din varii motive. Acestea ar fi construirea barajului de la Portile de Fier, lucrarile de indreptare ale bratului Sulina. Expunerea era punctata de date precise si termeni tehnici - "efect hidraulic", "a crescut panta hidraulica a bratului Sulina". Urmand aceste cauze, presedintele a ajuns pana la urma la efect: curentii circulari din Marea Neagra, care merg invers acelor de ceasornic de la nord la vest si de la sud la est, au devenit erozivi. Presedintele a deschis acest subiect care-l pasioneaza, pentru ca presa trebuie sa reflecte si raporturile cu natura. Dupa cateva minute de ascultare incordata, toata sala a izbucnit in ras, cand presedintele si-a incheiat expunerea ecologica scurt: "Asta a fost ca o paranteza". Inspirati de volubilitatea presedintelui, studentii nu mai conteneau apoi sa-i puna intrebari. Cum ajuta presa clasa politica? Care sunt costurile integrarii? Avem nevoie de un statut al presei? Ce e cu Muzeul Holocaustului de la Bucuresti (Mihai Miron i-a explicat studentului ce inseamna Holocaust, punandu-l la punct, didactic, dar presedintele a raspuns in fond intrebarii) si de ce nu-l aparam pe eroul Ion Antonescu? Intrebarea aceasta a fost aplaudata de toti studentii din sala. Care este parerea sefului statului privind dreptul la replica? Iata mai departe cateva din raspunsurile presedintelui. * "Presa nu trebuie sa slujeasca oamenii politici. (...) In ansamblu, presa trebuie sa fie un factor critic, mai ales la adresa celor de la putere, pentru ca tentatia puterii afecteaza oamenii". * "Elementul de subiectivitate este greu de depasit. Gazetarul este si el om". * "Costurile sunt in interesul nostru. Altminteri, sunt si costuri ale neintegrarii. Ne costa mai mult ramanerea pe dinafara. Ramanem periferizati". * "Statutul trebuie sa si-l croiasca gazetarii insisi. Tine de demnitatea presei sa-si croiasca niste reguli. Daca vine din partea Parlamentului, vine ca o ingradire a libertatii presei". * "Dreptul la replica este o chestie de civilizatie a raporturilor, tine de dreptul cetatenilor de a-si apara propria imagine. Presa nu este monopolul celor care o fac". * "Antonescu a avut si laturi pozitive, dar are responsabilitatea istorica de a fi antrenat Romania, in razboi, alaturi de Germania hitlerista. Daca nu era actul de la 23 august, nu mai aveam nici Transilvania astazi. El a fost cotat criminal de razboi de toate tarile foste aliate, inclusiv Statele Unite". Foto: Valeriu TANASOFF