INTERVIU Medic nutriționist: „Instituțiile în care studenții își petrec majoritatea timpului ar trebui să le ofere acces la mâncare sănătoasă“
0Rolul cantinelor universitare în susținerea nutriției adecvate rămâne unul esențial în contextul în care mâncarea nesănătoasă este în continuare cea mai facilă opțiune pentru studenții care se confruntă cu resurse financiare limitate sau lipsa timpului pentru gătit.
„Weekend Adevărul“ a discutat cu prof. univ. dr. Corina-Aurelia Zugravu, medic primar nutriție și igiena alimentației, şefa catedrei de Igienă şi Ecologie la Facultatea de Medicină „Carol Davila“, despre tendințele alimentare nesănătoase în rândul studenților, chiar al celor de la Medicină, cât de importantă este alimentația pentru o bună funcționare a creierului, dar și despre numărul scăzut de cantine din instituțiile în care studenții își desfășoară activitatea.
„Weekend Adevărul“: Care sunt cele mai comune tendințe pe care le-ați observat în alimentația studenților din România în ultimii ani?
Prof. univ. dr. Corina-Aurelia Zugravu: De exemplu, studenții noștri de la Medicină, începând din anul III, au un program foarte lung, uneori de la 8 dimineața la 8 seara, uneori chiar și câte trei-patru zile pe săptămână. Deci nu au timp pentru a putea mânca organizat și sănătos, cel puțin trei mese pe zi, așa cum ar fi ideal. Studenții care vin din provincie sunt și mai dezavantajați din acest punct de vedere și, de multe ori, apelează la mâncarea ușor accesibilă, fast-food, chiar dacă știu că nu este cea mai sănătoasă opțiune. La facultatea noastră avem o cantină unde mâncarea este ceva mai sănătoasă, dar capacitatea ei este limitată și nu poate acoperi nevoile tuturor studenților, mai ales că mulți dintre ei petrec mult timp în spitale și în alte locații din București. În general, mulți studenți nu dispun de resursele financiare necesare pentru a mânca regulat în restaurante de unde ar putea alege opțiuni mai sănătoase. Unii își mai aduc mâncare de acasă, dar mult mai rar, iar alții nu mănâncă deloc sau se bazează pe mâncărurile despre care discutam. Aceasta este realitatea cu care se confruntă zilnic.
Ce rol ar trebui să aibă universitățile în promovarea unei alimentații sănătoase și a unei bune organizări a bugetului, a timpului?
Universitățile și facultățile ar trebui să joace un rol activ în educația nutrițională și organizarea studenților. Încă din primii ani de școală, tinerii ar trebui să primească noțiuni de nutriție și de management al bugetului personal. Deci astfel de informații nu ar trebui oferite doar la nivel universitar, ci încorporate gradual începând chiar din gimnaziu. În facultate există acest sistem în care studenții mai mari îi îndrumă pe cei noi din mai multe puncte de vedere.
Capacitatea de învățare, afectată
Ne-ați putea explica, pe scurt, impactul alimentației asupra performanței academice?
Dacă analizăm logic, este clar că alimentația necorespunzătoare afectează performanța cerebrală. Studenții sunt rezilienți, sistemul nervos fiind foarte plastic la acea vârstă, ceea ce înseamnă că nu totul este negativ sau permanent. Studenții care sunt din București mai apucă să mănânce acasă, iar cei din provincie mai primesc mâncare de la ai lor, deci nu este chiar o problemă fără sfârșit. Dacă perioadele de mâncat necorespunzător sunt limitate, atunci nu cred că există consecințe pe termen lung. Organismul nostru este foarte adaptabil, dar totul este să nu dureze mult timp. Cred că mai degrabă îi poate afecta consumul excesiv de stimulente, precum cafeaua sau băuturile energizante, fumatul și nopțile pierdute învățând. Este clar că o dietă bogată în carbohidrați rafinați și în grăsimi saturate, precum și consumul excesiv de sare, nu sunt benefice pentru funcționarea optimă a creierului și pot afecta performanța academică a studenților.
Ce alimente ar trebui să prioritizeze studenții pentru a susține funcționarea optimă a creierului?
Creierul are nevoie de un aport adecvat de nutrienți pentru a funcționa corect pentru că, pe termen lung, alimentația sănătoasă nu doar că susține performanța academică, ci și starea generală de bine, fapt crucial pentru orice student. Deci, pentru funcționarea corectă a creierului, este esențial să ne asigurăm că dieta include o varietate de vitamine și minerale, precum cele din grupul B, care sunt vitale pentru sănătatea neurologică. De asemenea, carbohidrații sănătoși sunt indispensabili, îți dau energia necesară pe termen lung. Dacă dieta nu este echilibrată și nu include acești nutrienți, capacitatea de învățare poate fi afectată negativ. Este important ca studenții să încorporeze în alimentație legume, fructe, cereale integrale și surse de proteine de calitate, care pot susține atât funcționarea cerebrală, cât și starea generală de sănătate.
S(tr)esiunea și creierul
În perioadele de stres, cum ar fi sesiunile de examene, ce alimente sau grupuri de alimente recomandați pentru gestionarea oboselii și a stresului?
Este important să înțelegem că alimentele sau suplimentele alimentare, cum ar fi vitaminele, nu acționează pe termen scurt așa cum o face antibioticul. Prin urmare, nu există un remediu instantaneu care să elimine stresul sau oboseala în sesiune. Cu toate acestea, un supliment de vitamine nu strică niciodată, mai ales când studenții tind să mănânce neregulat și pe fugă. Cred că un management mai bun al timpului este esențial. Studenții nu ar trebui să lase învățatul pentru ultimele două zile sau ultima săptămână, ci ar trebui să planifice și să își distribuie materialele de studiu pe parcursul întregului an, evitând astfel criza de timp la final. În ceea ce privește alimentația, o dietă echilibrată cu fructe, legume și alimente de origine vegetală poate fi completată ocazional cu puțin pește sau un supliment de Omega-3, poate sprijini funcționarea optimă a organismului în aceste perioade solicitante. Este important ca studenții să aibă grijă de sănătatea lor pe tot parcursul anului, nu doar în perioadele de stres intens. Altfel, este ca și cum te-ai gândit să îți întărești imunitatea doar după ce te-ai îmbolnăvit de câteva ori. Sănătatea trebuie considerată o prioritate constantă, nu doar când apare o criză. Chiar și consumul de cafea sau băuturi energizante este permis, dar în cantități moderate.
Chiar și în contextul unui program atât de încărcat, ce ar putea face studenții pentru a mânca mai sănătos?
Organizarea este cheia și mulți studenți ar prefera să-și pregătească mâncarea acasă. Totuși, cred că soluția reală se află în altă parte. Instituțiile în care studenții își petrec majoritatea timpului, cum ar fi facultățile, căminele, spitalele sau alte unități, ar trebui să le ofere acces la cantine de unde să își poată cumpăra mâncare sănătoasă. Sunt convinsă că studenții ar prefera opțiunile mai sănătoase dacă le sunt accesibile în locurile unde își desfășoară majoritatea activităților.
Observați un trend în rândul studenților de a adopta diete speciale?
Studenții tind să meargă în pas cu societatea, deci este normal să fie influențați de diverse trenduri alimentare. Și am observat că ritmul alert de viață din timpul facultății poate duce la schimbări în greutatea corporală – unii studenți iau în greutate, alții slăbesc – și așa încep să apeleze la tot felul de diete trăsnite. Totuși, trebuie să fim precauți cu dietele extreme sau neștiințifice, cum ar fi dieta militară sau alte cure de slăbire rapide care nu sunt sustenabile pe termen lung și pot avea efecte negative asupra sănătății. Deci managementul stresului este crucial în facultate și este important să menținem un echilibru.