INTERVIU Expert francez în politici publice și locale: „Energia nucleară ar putea reprezenta viitorul rețelelor de termoficare“
0Pe fondul provocărilor energetice tot mai accentuate și al necesității urgente de soluții sustenabile, energia nucleară redevine o opțiune crucială în tranziția către surse curate și eficiente, deși mulți ani s-a aflat într-un con de umbră.
Noile tehnologii, precum reactoarele de generație IV, ar putea schimba percepția oamenilor asupra acestei surse de energie datorită sistemelor de siguranță, care reduc riscul de accidente, utilizarea mai eficientă a combustibilului nuclear și posibilitatea de a folosi diverse tipuri de combustibili, inclusiv reciclați. România și-a asumat un rol strategic în dezvoltarea noilor tehnologii nucleare, participând activ la proiecte inovatoare precum ALFRED, un reactor de generație IV care folosește plumbul ca agent de răcire.
„Weekend Adevărul“ a discutat cu Alan Houdelette, directorul Departamentului de Politici Publice și Locale din cadrul consorțiului Manergy (Franța), despre ce înseamnă aceste tehnologii, de ce sunt atât de importante pentru viitorul energetic al Europei și cum ar putea fi integrate nu doar în producția de energie electrică, dar și în rețelele de termoficare. De asemenea, am discutat și despre sistemele energetice bazate pe hidrogen și potențialul acestuia ca sursă de energie curată pentru un viitor sustenabil. Totodată, acesta a subliniat și faptul că tot mai multe țări se confruntă cu o problemă critică – lipsa inginerilor specializați –, dar și despre modul în care tinerii ingineri români ar putea deveni lideri în acest sector vital.
„Weekend Adevărul“: Cum vedeți rolul energiei nucleare, în special al noilor tehnologii, precum reactoarele de generația IV? Credeți că aceste reactoare ar putea fi utilizate și pentru rețelele de termoficare?
Alan Houdelette: Energia nucleară joacă un rol important în tranziția energetică. În Franța construim ceea ce numim reactoare nucleare mici, uneori chiar denumite „reactoare nucleare de buzunar“ datorită dimensiunilor lor. Unele dintre aceste reactoare vor fi utilizate pentru ceea ce numim cogenerare, adică vor produce simultan atât electricitate, cât și căldură. Acest lucru este diferit față de reactoarele mai vechi, care au fost construite în principal pentru a alimenta rețeaua electrică. Acum vorbim despre reactoare concepute special pentru a alimenta atât rețelele de electricitate, cât și pe cele de căldură. Și, în unele cazuri, discutăm chiar despre centrale nucleare care ar produce doar căldură, ceea ce este un domeniu destul de nou. Monitorizăm atent această dezvoltare, deoarece ar putea reprezenta viitorul rețelelor de termoficare. Deocamdată nu avem exemple operaționale de astfel de reactoare utilizate exclusiv pentru rețelele de termoficare și nu sunt neapărat necesare în acest moment. Dar colaborăm cu industria pentru a explora zonele în care această abordare ar putea fi benefică. Cheia este să identificăm unde o astfel de soluție ar avea cel mai mult sens din punct de vedere economic și încă analizăm acest aspect.
Dar cum se integrează în prezent energia nucleară în rețelele de termoficare?
În Franța, centralele nucleare existente produc electricitate decarbonizată, ceea ce este esențial pentru susținerea rețelelor de termoficare geotermală. Energia geotermală se bazează pe pompe care extrag apă caldă din sol și pe pompe de căldură care cresc suplimentar temperatura apei. Aceste pompe consumă electricitate, iar dacă electricitatea este decarbonizată, așa cum este în cazul energiei nucleare, aceasta ajută la menținerea rețelei într-un mod ecologic. Dacă energia nucleară nu este disponibilă, bineînțeles, se pot folosi surse regenerabile precum energia solară, eoliană sau alte surse pentru a alimenta pompele de căldură, deci energia nucleară nu este singura soluție. Însă ecosistemul din jurul energiei nucleare din Franța este unul puternic, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru noi. Un alt punct important pe care aș vrea să-l adaug este că, atunci când construim rețele de termoficare în Franța, monitorizăm procentul de energie regenerabilă și de recuperare folosit. Guvernul oferă subvenții pe baza cât de „verde“ este rețeaua, ceea ce încurajează autoritățile locale să opteze pentru soluții energetice mai sustenabile. Ca rezultat, majoritatea rețelelor pe care le construim acum se bazează pe aproximativ 70-80% energie verde.
Deci sectorul energetic devine din ce în ce mai verde.
Da. De exemplu, rețeaua de termoficare din Paris, care va împlini 100 de ani în 2027, este în prezent aproximativ 50% verde. Este dificil să împingem acest procent mai sus deoarece este o zonă atât de dens populată. Ne lipsește spațiul necesar pentru a construi facilitățile de care avem nevoie pentru biomasă sau alte soluții termice. Dar progresăm puțin câte puțin.
Așadar, într-o zonă dens populată în care nu poți implementa sisteme verzi de producere a energiei, energia nucleară ar putea fi o modalitate excelentă?
Da, deși facilitățile nucleare în sine nu ar fi construite aproape de oraș, desigur. Dar energia nucleară este întotdeauna o opțiune solidă în astfel de situații. Totuși, percepția asupra energiei nucleare variază, iar ambele părți au argumente valide. Depinde foarte mult de punctul de vedere al fiecăruia. Problema principală este gestionarea riscurilor. Atât timp cât investești în sisteme adecvate de monitorizare și menții facilitățile în condiții bune, energia nucleară este destul de sigură. Dar apoi apare întrebarea despre ce facem cu deșeurile nucleare. Unii oameni sunt de acord cu riscurile și consideră energia nucleară o soluție excelentă. Alții sunt mai preocupați de riscurile pe termen lung, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor nucleare. Ambele perspective sunt valide. Realitatea este că energia nucleară este o sursă fantastică de energie dacă lăsăm la o parte problema gestionării deșeurilor. Astăzi avem și surse alternative de energie, cum ar fi cea solară și cea eoliană – atât offshore, cât și onshore. Cu 40-50 de ani în urmă, când țări precum Franța și România și-au construit infrastructura nucleară, nu aveam aceste alternative.
În multe țări, inclusiv în Europa, sunt multe proiecte în stadiu de cercetare și dezvoltare prin care se încearcă îmbunătățirea metodelor de producere a energiei.
Într-adevăr, se fac multe cercetări în acest domeniu. Acum, când începem să construim noi facilități nucleare, atât în Franța, cât și în alte părți ale lumii, ne confruntăm cu provocări majore, deoarece am pierdut atât de multă expertiză tehnică în timpul acelei pauze în care nu s-a mai dezvoltat acest domeniu, nu s-au mai consturit centrale. Așadar, nu este vorba doar despre energie – este vorba despre menținerea competențelor și a cunoștințelor tehnice necesare în industrie. Trebuie să continui să susții ecosistemul nuclear, să formezi noi ingineri și să menții competențele necesare, chiar și atunci când nu construiești noi facilități. Cu energia regenerabilă, precum cea solară și cea eoliană, acest aspect nu este la fel de problematic. Dar în cazul energiei nucleare, trebuie să construiești continuu noi proiecte pentru a menține expertiza vie. Dacă construiești facilități nucleare doar în propria ta țară, nu este suficient pentru a susține expertiza necesară. Probabil va trebui să te asociezi cu alte țări sau cu operatori mari, ceea ce, la rândul său, ar putea implica cedarea parțială a controlului sau a suveranității asupra propriilor facilități pentru a face parte dintr-un ecosistem mai larg. Este un echilibru delicat.
„Toți recunoaștem nevoia de a trece la hidrogen“
Cu ce probleme vă întâlniți în ceea ce privește menținerea sau dezvoltarea expertizei în domenii precum rețelele de termoficare sau de energie?
Nu avem suficienți ingineri pentru rețelele de termoficare și pentru rețelele electrice, ceea ce presupun că se întâmplă și în alte țări, nu doar în Franța. Pregătim noi ingineri în școlile de inginerie din Franța, dar tot nu sunt suficienți tineri interesați să lucreze în aceste industrii. Este surprinzător pentru că, până la urmă, această muncă este foarte satisfăcătoare – servești interesul public, e bine plătită și te stimulează intelectual. Însă poate că nu este percepută ca fiind „atractivă“ pentru tineri. De ce spun asta? Cred că există o oportunitate reală pentru România să își dezvolte propriul ecosistem pentru rețelele de termoficare. Dacă aveți ingineri care vorbesc bine engleza – și mai bine pentru noi în Franța dacă vorbesc și franceza – ar putea veni să lucreze în Franța, să dobândească abilități valoroase și apoi să se întoarcă acasă cu acea expertiză. Acest lucru ar putea crea o punte, atât financiară, cât și în ceea ce privește transferul de cunoștințe. Inginerii ar putea lucra în Franța, Germania, Danemarca, India sau alte țări, câștigând experiență, iar România ar putea deveni un lider în ecosistemul rețelelor de termoficare din Europa de Est. Există mult potențial, chiar și în locuri precum Ucraina, Rusia sau zona Mediteranei, unde va fi nevoie de reconstrucție și dezvoltare în anii următori. România ar putea exporta această expertiză și să-și dezvolte semnificativ economia prin acest sector. Iar pentru generația tânără, este vorba despre implicarea lor în acest sector.
Implicarea tinerilor în astfel de domenii este un subiect destul de complex, însă, dacă prezentarea lor nu este atrăgătoare încă de la început, de ce ar fi interesați?
Da, exact. Sincer, ne confruntăm cu aceeași problemă în Franța. Aceasta este o adevărată provocare și nu suntem mai buni decât voi în gestionarea ei. Dar cred că este important ca oficialii universităților și alți participanți la Climate Change Summit să știe că există oportunități în străinătate pentru tinerii ingineri dacă aleg să își dezvolte cariere în rețelele de termoficare sau de energie. Ar putea fi un domeniu foarte atrăgător pentru generația tânără și cred că ar fi un mare câștig pentru noi toți.
Hidrogenul este bun, dar scump
Mai ales că sunt multe cercetări și proiecte în dezvoltare privind resursele naturale din care se poate produce energie, inclusiv hidrogenul. În prezent, este o resursă fiabilă și viabilă în anumite regiuni sau este încă prea costisitoare din cauza amprentei de carbon și a altor aspecte?
Avem un avantaj în Franța, deoarece o mare parte din electricitatea noastră provine de la centralele nucleare. Asta înseamnă că avem o problemă mai mică în ceea ce privește amprenta de carbon a energiei pe bază de hidrogen, comparativ cu alte țări care nu se bazează atât de mult pe energia nucleară. Cu toate acestea, există încă o problemă reală legată de viabilitatea economică a energiei pe bază de hidrogen, atât în Franța, cât și în țările vecine. Dezvoltăm ecosistemul energiei pe bază de hidrogen, în special în regiunile unde autoritățile publice susțin această inițiativă și doresc să vadă o utilizare mai largă a hidrogenului. Însă, în momentul de față, nu este clar care vor fi utilizările practice și beneficiile acestei energii. Toți recunoaștem nevoia de a trece la hidrogen, dar încă încercăm să ne dăm seama cum va funcționa din punct de vedere economic și cine vor fi utilizatorii principali. În acest moment, credem că industriile vor fi cei mai mari utilizatori ai hidrogenului.
În România avem un procent considerabil de localități izolate. Credeți că rețelele de termoficare bazate pe hidrogen ar putea să le îmbunătățească calitatea vieții?
Nu, în acest moment nu sunt viabile. Utilizarea hidrogenului pentru rețelele de încălzire este pur și simplu prea costisitoare și nepractică acum.
Se încarcă comentariile...
