Institutul „Elie Wiesel” afirmă cu unii preoţi canonizaţi de BOR au promovat mişcarea legionară: „Este un gest foarte grav”

Miercuri, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR-EW) a transmis un comunicat în care îşi manifestă nemulţumirea pentru faptul că trei dintre cei 16 preoţi propuşi spre canonizare de BOR ar fi „împărtăşit, prin vorbă sau faptă, valorile fascismului”.

Icoanele noilor sfinţi canonizaţi de BOR. Foto: Basilica

INSHR-EW semnalează că ia act cu mâhnire de decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 iulie de a include pentru aprobarea canonizării, act premergător proclamării acestora prin tomosurile sinodale în 2025, a unor clerici care în anii '30 şi '40 au exprimat opinii antisemite sau au promovat mişcarea legionară, potrivit Agerpres.

Reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” fac referire la biografiile a trei clerici aprobaţi pentru canonizare, Ilarion Felea, Ilie Lăcătuşu şi Dumitru Stăniloae, despre care susţin că au avut legături cu Mişcarea Legionară.

Alexandru Florian, preşedinte, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” consideră că BOR greşeşte grav dacă îl înscrie în rândul sfinţilor pe preotul Ilie Lăcătuşu, potrivit TVRInfo.

„A fost membru al mișcării legionare și după rebeliunea legionară când mișcarea legionară a fost desființată de Antonescu, el a fost trimis, în ’42-’43, de către regimul Antonescu în Transnistria. A fost la Odesa, în județul Râbnița, preot, într-o localitate unde erau foarte mulți evrei deportați din Basarabia și Bucovina. Mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul acolo și nu a făcut niciun act de solidaritate. Este un gest foarte grav pe care l-a făcut Biserica Ortodoxă Română”, a declarat preşedintele Institutului „Elie Wiesel”.

„În 11 iulie 2024, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirma la şedinţa Sfântului Sinod al BOR: «Canonizarea (...) înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Aşadar, sfinţii canonizaţi sunt daţi ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt şi învăţătorii noştri prin cuvântul dreptei credinţe, prin vieţuire sau faptă şi prin modul lor de a fi. (...)», (wwvv.ziarullumina.ro, II iulie 2024). Aşa cum foarte bine a menţionat Patriarhul Daniel, sfinţii canonizaţi sunt dreptar, ne întrebăm, deci, dacă ridicarea între sfinţi a unor persoane care, pe parcursul vieţii, au împărtăşit, prin vorbă sau faptă, valorile fascismului este consonantă cu etica creştină?”, se arată în comunicat.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit săptămâna trecută în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, sub preşedinţia Patriarhului Daniel, a decis canonizarea a 16 sfinţi români.

Cei 16 sfinţi sunt:

- Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti, cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;

- Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu şi la Bucureşti, cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;

- Părintele Constantin Sârbu cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;

- Părintele protosinghel Arsenie Boca cu titulatura Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;

- Părintele Ilie Lăcătuşu cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;

- Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

- Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, stareţul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

- Părintele arhimandrit Dometie Manolache cu titulatura Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu cinstire în ziua de 6 iulie;

- Părintele arhimandrit Serafim Popescu, stareţul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;

- Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;

- Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, stareţul Mănăstirii Tismana, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;

- Părintele arhimandrit Visarion Toia, stareţul Mănăstirii Lainici, cu titulatura Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;

- Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timişeni şi la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;

- Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;

- Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chişinăului, cu titulatura Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;

- Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.