Instagram, filtre și efectul halo. De ce frumusețea valorează mai mult ca niciodată

De ce îi percepem pe oamenii frumoși drept mai inteligenți, mai competenți sau mai demni de încredere? Specialiștii numesc acest fenomen „efectul halo”, iar cercetările arată că poate influența inclusiv decizii pe care le considerăm obiective.

Instagram, filtre și efectul halo Sursă foto: Shutterstock

Un studiu publicat în revista Scientific Reports a descoperit că femeile participante la un experiment economic au oferit mai mulți bani bărbaților considerați atractivi și celor care și-au exprimat interesul față de ele. Rezultatele susțin existența fenomenului cunoscut sub numele de „beauty premium”, avantajele sociale asociate frumuseții fizice.

O idee veche de peste două mii de ani

„Încă din Antichitate, frumusețea a fost privită mai mult decât o simplă caracteristică fizică. Pentru vechii greci, idealul uman presupunea armonia dintre trup și suflet. Conceptul de kalokagathia unea frumosul (kalos) cu binele (agathos), sugerând că frumusețea exterioară reflectă noblețea caracterului. În gândirea lui Aristotel, frumusețea era asociată cu ordinea, proporția și armonia, valori care exprimau nu doar perfecțiunea corporală, ci și echilibrul moral”, explică Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, pentru „Adevărul”.

Potrivit spuselor sale, deși astăzi există suficiente dovezi că aspectul fizic nu oferă informații reale despre caracterul unei persoane, oamenii continuă să facă automat astfel de asocieri.

„Numeroase studii au demonstrat că persoanele considerate atractive sunt evaluate mai favorabil pe dimensiuni care nu au nicio legătură cu aspectul lor fizic. Le percepem ca fiind mai inteligente, mai competente, mai sociabile, mai morale și chiar mai capabile profesional. Acest fenomen poartă numele de efect halo și reprezintă una dintre cele mai puternice distorsiuni cognitive care ne influențează percepția socială”, adaugă ea.

Conform declarațiilor sale, efectul halo a fost descris pentru prima dată de psihologul Edward Thorndike și apare atunci când o caracteristică pozitivă observată la o persoană influențează modul în care sunt evaluate și alte trăsături ale acesteia.

„Conceptul a fost descris pentru prima dată de psihologul Edward Thorndike. El a observat că atunci când oamenii remarcă o caracteristică pozitivă la cineva, tind să extindă această impresie și asupra altor trăsături. Cu alte cuvinte, frumusețea creează o «aureolă» psihologică ce colorează întreaga imagine a persoanei”, continuă specialista.

Cum ne păcălește creierul

„Mintea umană este bombardată zilnic cu o cantitate uriașă de informații și nu poate analiza în profunzime fiecare persoană pe care o întâlnește. Pentru a economisi energie, creierul utilizează scurtături mentale, numite euristici. Aceste mecanisme permit luarea rapidă a deciziilor, însă au și un cost: predispun la erori sistematice de judecată,” mai spune aceasta.

Potrivit Laurei Găvan, efectul halo este doar una dintre aceste distorsiuni cognitive. Atunci când întâlnim o persoană atrăgătoare, aspectul fizic devine informația cea mai accesibilă, iar creierul completează automat ceea ce nu știe despre acea persoană.

„Frumusețea devine astfel o dovadă implicită a unor calități care, în realitate, nu au fost încă observate”, subliniază ea.

În plus, specialista arată că intervine și biasul de confirmare. Odată ce oamenii și-au format impresia că o persoană atractivă este valoroasă, tind să acorde mai multă atenție informațiilor care confirmă această credință și să le ignore pe cele care o contrazic.

„Dacă persoana respectivă greșește, tindem să îi găsim scuze. Dacă are un succes, îl considerăm o confirmare a primei impresii favorabile”, completează aceasta.

De ce frumusețea produce fascinație

„De-a lungul istoriei speciei, anumite trăsături fizice (simetria facială, proporțiile armonioase, aspectul sănătos) au funcționat ca indicatori ai sănătății și ai potențialului reproductiv. Creierul uman a evoluat pentru a reacționa favorabil la aceste semnale”, atrage atenția Laura Găvan.

În același timp, frumusețea activează mecanisme psihologice asociate recompensei și plăcerii.

„Cercetările din neuroștiințe sugerează că observarea unei fețe considerate atractive poate activa regiuni cerebrale asociate cu anticiparea recompensei. Cu alte cuvinte, frumusețea nu este doar văzută, ci și resimțită. Ea produce o reacție emoțională care precede adesea analiza rațională”, susține ea.

În opinia sa, tocmai aceste mecanisme explică de ce aspectul fizic poate influența inclusiv decizii pe care oamenii le consideră obiective.

„Participanții au impresia că decid pe baze raționale, însă evaluarea atractivității influențează subtil percepția asupra încrederii, competenței și valorii sociale. Frumusețea devine astfel un criteriu ascuns care modelează decizia fără ca persoana să fie conștientă de acest lucru”, crede psihoterapeutul.

Cum amplifică rețelele sociale efectul frumuseții

Totodată, Laura Găvan consideră că influența frumuseții asupra percepției sociale a devenit și mai puternică odată cu apariția rețelelor sociale.

„În ultimele două decenii, influența frumuseții asupra percepției sociale a fost amplificată de apariția rețelelor de socializare. Dacă în trecut comparațiile se făceau cu cercul apropiat de persoane, astăzi suntem expuși zilnic la sute sau chiar mii de imagini atent selecționate, editate și optimizate pentru a atrage atenția”, avertizează ea.

Potrivit acesteia, algoritmii platformelor digitale favorizează conținutul care generează reacții rapide și intense, iar persoanele considerate atractive beneficiază de mai multă vizibilitate.

„Numeroase studii arată că imaginile cu persoane considerate atractive primesc mai multe aprecieri, distribuiri și comentarii, ceea ce le oferă o vizibilitate sporită. Astfel, frumusețea devine nu doar un atribut estetic, ci și o formă de capital social și economic”, continuă Laura Găvan.

Conform spuselor sale, problema apare atunci când utilizatorii ajung să se compare cu imagini puternic editate și idealizate.

„Utilizatorii nu se compară cu persoane reale, ci cu versiuni atent construite și modificate ale acestora. În consecință, standardele de frumusețe devin aproape imposibil de atins”, mărturisește aceasta.

Psihoterapeutul avertizează că acest fenomen este asociat cu insatisfacție corporală, scăderea stimei de sine, anxietate și simptome depresive, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor.

„Frumusețea poate deschide uși, poate genera fascinație și poate crea impresii favorabile, însă nu reprezintă o măsură a caracterului. Dincolo de idealul de perfecțiune pe care îl proiectăm asupra celor atrăgători se află oameni la fel de complecși, vulnerabili și imperfecți ca toți ceilalți”, conchide Laura Găvan.