Ingerinţe majore ale Ministerului Educaţiei în activitatea universităţilor

Dan Stematiu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti

Propunerea de lege a învăţământului superior are enunţuri generoase privind autonomia universitară, dar prin articolele de lege instituie ingerinţe majore ale Ministerului Educaţiei în activitatea universităţilor.
Astfel, ministerul poate anula reglementări hotărâte de Senat sau decizii ale rectorului dacă le consideră în afara reglementărilor legale, fără a preciza cine decide legalitatea acestora. Tot ministerul numeşte membrii Consiliului director. Propunerea de lege instituie un sistem de finanţare confuz, axat pe finanţarea ciclurilor programelor de studii (cine decide care programe de studiu - în denumirea veche specializări - sunt de interes imediat şi care este sistemul de predicţie). Finanţarea la nivelul universităţii permitea definirea unor strategii bazate pe proiecţii ale cerinţelor pieţei ocupaţionale, cu menţinerea unor programe de studii de tradiţie, finanţarea diferenţiată în interiorul universităţii fiind o pârghie stimulatoare şi un element corectiv. De asemenea, nu sunt definite modalităţile prin care se acoperă cheltuelile comune ale universităţii: logistică, utilităţi etc. Propunerea de lege modifică radical conducerea academică a universităţii. Din intenţia salutară de a asigura un management financiar performant se instituie Consiliul director, un organ de conducere deliberativă a instituţiei de învăţământ superior care asigură coordonarea administrativă şi economico-financiară a instituţiei de învăţământ superior. Extinderea conceptului şi în sfera academică (adică asupra elaborării, verificării şi evaluarii programelor de studiu, programelor analitice, planurilor de învăţământ, sistemelor de evaluare), concept conform căruia decanii, prodecanii, prorectorii şi rectorul devin organe executive, fără a face parte din Senat (interdicţie expresă), rupe o legătură organică dintre cei care coordonează efectiv procesul şi care pot asigura un feed back documentat de cei care iau hotărâri cu caracter de reglementare. De asemenea, permisiunea ca instituţiile de învăţământ superior să poată înfiinţa singure sau prin asociere societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii vine în contradicţie cu caracterul de instituţie publică a universităţilor de stat şi afectează caracterul nonprofit al serviciilor educaţionale.