În oraşele italiene a început recensământul romilor

Imigranţii de etnie romă care nu dovedesc că au lucrat în ultimele trei luni vor fi trimişi, conform legislaţiei europene, în ţările de origine. Primăriile marilor oraşe din Italia depun

Imigranţii de etnie romă care nu dovedesc că au lucrat în ultimele trei luni vor fi trimişi, conform legislaţiei europene, în ţările de origine.

Primăriile marilor oraşe din Italia depun eforturi disperate să facă faţă fluxurilor de romi care sosesc în Peninsulă din toată Europa, şi în special din România. Autorităţile municipale au cerut deja guvernului de la Roma să se implice pentru gestionarea numărului mare de romi sosiţi în Peninsulă după 1 ianuarie 2007, data aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.

După ce în urmă cu câteva zile, viceprimarul Riccardo de Corato a cerut ajutor guvernamental, ieri, un alt reprezentant al autorităţilor locale a cerut sprijin guvernului. Este vorba despre consilierul municipal pe probleme de politici sociale, Mariolina Mo'ioli, implicată direct în gestionarea problemei romilor în capitala Lombardiei.

În Italia, termenul corect este "assessore" - consilier cu puteri executive, un fel de ministru al oraşului. Nu mai puţin de 11 tabere sunt lipite de oraş, în diferite cartiere, între care Gallaratese, Loreto, Corvetto, Gratosoglio, Baggio. Restul, în număr de peste 20, sunt abuzive.

Cei care locuiesc în aceste ultime tabere sunt în vizorul autorităţilor italiene, care au început deja un recensământ al rromilor. Totodată, autorităţile locale cer implicarea prefecţilor, ca reprezentanţi ai guvernului în teritoriu: "E indispensabil ca prefecţii să aibă puteri extraordinare pentru a ne acorda ajutor în vederea începerii procesului de integrare a romilor care sunt în taberele autorizate.

Acum, noi, aici la Milano, facem statistici: luăm tabără cu tabără, fotografie cu fotografie, document cu document, pentru a controla intrările romilor în aceste tabere şi a aplica o lege europeană care zice că cine nu are un loc de muncă sau cu ce se întreţine de trei luni de zile va fi trimis înapoi în ţara de origine. Legea este aceeaşi pentru toţi cetăţenii comunitari", a precizat Mariolina Mo'ioli.

"Nicio primărie nu-i vrea pe romi" Cum văd autorităţile din Milano implicarea prefecţilor? "Prefecţii ar trebui să facă redistribuirea romilor. Numărul de romi este în continuă schimbare, în continuă creştere, zi de zi. Facem verificări şi împreună cu România: cine are casă în România să se întoarcă la casa lui". "Cerem intervenţia guvernului italian: să gestioneze fluxurile de intrare a romilor, a imigranţilor, în general.

E necesară şi o înţelegere cu guvernul român. Nicio primărie de aici nu îi vrea pe romi: ei fură, îşi amplasează taberele ilegal. Trăiesc în condiţii igienico-sanitare inacceptabile, sunt un risc pentru toţi", a mai precizat Mariolina Mo'ioli. Declaraţiile consilierului vin după ce viceprimarul din Milano, Riccardo de Corato, a declarat că aşteaptă numirea unei persoane cu puteri extraordinare pentru rezolvarea situaţiei romilor.

"Încă mai aşteptăm, după semnarea acordului de siguranţă în data de 18 mai, numirea comisarului cu puteri extraordinare, în persoana prefectului oraşului", a declarat viceprimarul oraşului Milano, Riccardo De Corato. "Solicit ministrului de interne să rezolve cât mai repede posibil această problemă care a devenit intolerabilă", a adăugat acesta.

În ultima perioadă, în Italia se vorbeşte tot mai des, graţie presei, despre ţigani. Ei sunt personajele principale ale unor drame care au ajuns în anchetele poliţiştilor şi procurorilor. Amintim doar două dintre incidentele tragice din ultimele două săptămâni: patru copiii romi de naţionalitate română, arşi de vii la Livorno - cei patru părinţi au fost arestaţi pentru neglijarea şi abandonarea minorului.

Al doilea incident tragic s-a petrecut duminică dimineaţă, la Milano - Muggiano, un rrom croat, în vârstă de 83 de ani, şi-a omorât prin împuşcare doi nepoţi şi a rănit un al treilea, supărat că aceştia nu îi mai respectă autoritatea.

Preocupare în Franţa şi Spania

Mai multe primării din Franţa au înfiinţat programe de inserţie pentru romi, dintre care majoritatea sunt de cetăţenie română sau bulgară. Potrivit cotidianului "Le Monde", la Aubervilliers /Seine-Saint-Denis/, romi proveniţi din România trăiau până de curând într-un bidonvil, dar, de la sfârşitul lunii iulie, ei au schimbat rulota cu un bungalow.

"Nu este luxos, dar este curat, confortabil şi este bine pentru copii", declara un rom în vârstă de 35 de ani. Ca el, alţi circa 50 au fost selecţionaţi de către primărie în cadrul programului de inserţie. Romii s-au angajat să urmeze cursuri de franceză, să-şi şcolarizeze copiii, în fine, cu ajutorul asistenţilor sociali, să-şi găsească un loc de muncă.

Acest program de inserţie este ultimul dintr-o serie de iniţiative lansate de un număr de circa zece municipalităţi franceze, printre care Lyon şi Marseille, pentru desfiinţarea bidonvilurilor de la periferie. În altă ţară, Spania, mii de romi care au fugit de sărăcie trăiesc în imobile abandonate sau în tabere improvizate, de cele mai multe ori la limita subzistenţei, relatează cotidianul "El Dia" în ediţia electronică, citând agenţia EFE.

Potrivit sursei citate, numărul acestora a crescut după aderarea României şi Bulgariei, majoritatea găsind adăpost în Madrid, Barcelona, Valencia, Murcia, Sevilla şi San Sebastian. Unii dintre ei şi-au găsit deja o locuinţă şi un serviciu stabil, dar alţii se ocupă cu cerşetoria. "Nu există locuri de muncă, totul este foarte dificil. Dacă am avea un loc de muncă şi o casă, nu am mai fi pe străzi", a mărturisit un rom de origine bulgară.