In cativa ani, ajunge si la noi...

Romania, un onorabil loc 9

Sambata noaptea, punct final al inca unei saptamani "grele" pentru muzica europeana. Desi, daca stai bine sa te gandesti, muzica a fost cea care a contat cel mai putin. Altfel cum sa-ti explici victoria unei melodii oarecare, nu mai rasarita decat ce asculti an de an la "Mamaia"? Ca intotdeauna, exista o explicatie. De data asta, se numeste "geopolitica". De cativa ani incoace, Eurovisionul se invarte in jurul cozii. Si din punct de vedere muzical, e drept, fiindca nimic nou ori memorabil nu se petrece, dar mai ales din punctul de vedere al orientarii pe harta. Pentru a usura munca afonilor in ale geografiei, festivalul se misca, din 2000, cam prin aceleasi zone. Cu doi ani in urma a fost Suedia, a urmat, firesc, Danemarca; a sarit obraznic peste Norvegia si Finlanda, pentru a o lua in jos, catre Estonia. Iar acum, cu un "firesc" revoltator pentru unii, se pregateste pentru o excursie in Letonia gratie solistei Marie N. Va veni, foarte probabil, randul Lituaniei si, speram, normala coborare spre sud. Si, cum nu o vom putea lua - pe mai multe planuri - inaintea tarilor (mai) civilizate, ne vom astepta randul, dupa Grecia, Malta ori Turcia. Incet-incet, cu rabdare, Eurovision 2008 s-ar putea organiza in Romania. Dincolo de alte combinari, permutari si matrici, Romania a terminat anul acesta mai mult decat onorabil competitia. Nu multi sunt cei care s-au aratat suficient de optimisti pentru a spera la acest loc 9, pe care ne-am clasat in final. Monica Anghel si Marcel Pavel s-au intors acasa fericiti. Asta inseamna ca Romania nu va mai sta pe bara un an, ca dupa un cartonas rosu cu care incepuse sa se obisnuiasca, la fiecare doua editii de concurs. Inseamna si ca in primavara viitoare vor inflori nu doar pomii, ci si orgoliile atat de cunoscute ale artistilor. Si inca o selectie nationala se va organiza. Judecand dupa multimea care a urmarit-o pe Internet pe cea de anul acesta, numai si pentru atata lucru merita sa fim in carti in fiecare an. Pentru o tara mica, participarea la Eurovision inseamna enorm. Asa cum enorm ar fi efortul financiar al organizarii la Bucuresti a unei editii viitoare. Probabil ca asta au realizat si letonienii prezenti sambata seara la Saku Suurhall, in Tallinn. Dupa euforia victoriei, a urmat, in timp-record, momentul de luciditate. Pe fetele lor se citea deja ingrijorarea: "Cum ne vom descurca la anul?" Nici macar o reusita atat de asteptata, cum a fost calificarea, in premiera, a Romaniei la doua editii consecutive ale Eurovision-ului, nu i-a scos pe cei doi solisti ai nostri din ritualul cu care au obisnuit asistenta in ultima saptamana. Desi, dupa terminarea spectacolului, toti artistii au onorat invitatia la petrecerea de bun-ramas si au acordat interviuri, romanii au preferat sa fuga la hotel. E adevarat, avionul lor a decolat in zorii zilei de duminica, dar niciodata nu poti spune ca ai parte de prea multa promovare. Si, cum imaginea este cea care il defineste pe artist, macar in ochii omului de rand, Monica si Marcel si-au creat la Tallinn una de oameni ursuzi si retrasi. Mai importanta a fost performanta clasarii pe locul 9, inaintea Germaniei, data mare favorita si care a terminat concursul pe pozitia 21, si cu doar un loc dupa Suedia, cotata cu sansa a doua, inaintea finalei, de catre agentiile de pariuri. Care va sa zica, nu-i bine sa crezi pana nu asculti. O sala cu cateva mii de spectatori si un public de milioane de privitori la televizor ori la Internet a ascultat cum suna azi Europa. Chiar daca ar fi fost multe de comentat - si nu intotdeauna la modul laudativ - despre organizarea de anul acesta, seara de sambata a dres "busuiocul" estonian. Atmosfera din Saku Suurhall a compensat gafele de pana atunci, iar spectatorii au uitat ca sunt in tabere diferite. La mare pret a fost distractia si ceea ce se trambiteaza fara rezultat in salile parlamentelor. Spiritul european.