In Cartea de Origine Romana a Ciobanescului mioritic au intrat 2.000 de exemplare superbe

Ciobanescul Romanesc Carpatin este o rasa de caine autohtona, care tocmai a fost omologata de Federatia Internationala de Chinologie. Este un prilej de bucurie si de satisfactie pentru toti iubitorii

Ciobanescul Romanesc Carpatin este o rasa de caine autohtona, care tocmai a fost omologata de Federatia Internationala de Chinologie. Este un prilej de bucurie si de satisfactie pentru toti iubitorii acesteia. Dan Sarbu, crescator impatimit, ne vorbeste despre calitatile acestui caine nascut langa oi si adus la oras.
- De ce ai ales Ciobanescul Carpatin? Ce are atat de deosebit aceasta rasa?
- Copil fiind, parintii ma trimiteau vara la rudele noastre din comuna Cetateni, in Arges, o localitate situata la poalele Muntilor Leaota. Acolo am intalnit pentru prima data ciobanestii carpatini, care pazeau turmele de oi. Cand am implinit 16 ani si am reusit sa imi conving parintii ca sunt responsabil, mi-am adus acasa prima femela de carpatin, numita Shiba. A fost companionul meu in drumetii montane si in calatoriile mele prin tara, dand dovada de atasament neconditionat in situatii grele, adaptabilitate si dorinta de a-mi fi pe plac.
- Exista multi ciobanesti carpatini in Romania?
- In acest moment sunt multi caini care poarta numele de Ciobanesc Romanesc Carpatin (CRC), insa numarul de exemplare care pot trece cu succes un examen de selectie, conform standardului admis de Comisia pentru Omologare a Federatiei Chinologice Internationale, este destul de limitat. In Cartea de Origine Romana, apartinand Asociatiei Chinologice Romane (AChR) sunt inscrise aproximativ 2.000 de exemplare din toate zonele tarii, inclusiv din Bucuresti.
- Care sunt abilitatile specifice acestei rase? Cu ce se deosebeste ea de celelalte?
- Carpatinul are o reala capacitate de adaptare la situatii si medii noi. Am caini adusi direct din mediul pastoral in cel urban, care accepta totul ca pe ceva normal, si caini care au plecat din Bucuresti in zona montana la o varsta destul de inaintata, dand dovada de bune calitati de paznic al turmei.
- Unde cresti acesti caini si care sunt satisfactiile tale de pe urma acestei pasiuni?
- Pe parcursul activitatii mele de crescator am fost ajutat de mama mea, care, la randul ei, este o mare iubitoare de animale. Impreuna crestem acesti caini undeva la 20 kilometri de Fetesti, in judetul Ialomita. Satisfactiile nu au fost pana acum de ordin financiar. Uneori ma si gandesc daca cheltuielile pentru cresterea si intretinerea acestor caini sunt acoperite de banii obtinuti din vanzarea puilor. Dar sa castigi titlul suprem intr-un concurs de club, unde participa in general intre 100 si 150 de exemplare din aceasta rasa, sa ai unul dintre cei patru caini prezentati la Belgrad, in vederea omologarii, sa detii pur si simplu un exemplar de carpatin, asta da, este o satisfactie nemarginita.
- Cate cluburi de profil sunt in Romania? v - In momentul acesta, in cadrul AChR activeaza un singur club de profil, si anume Clubul National al Crescatorilor de CRC, cu sediul in Bistrita, club ce a avut un mare aport in pastrarea nealterata si dezvoltarea rasei. Exista si alte cluburi in afara AChR, dar nu sunt recunoscute ca si contribuitori la omologare.
- De ce a fost nevoie de atatia ani ca o rasa care este romaneasca sa fie recunoscuta pe plan international?
- Dorinta de omologare a CRC dateaza inca din anii '30, primul standard al acestei rase fiind elaborat in 1934. Razboiul si apoi regimul comunist au intrerupt aceasta activiate, timp de 40 de ani.
In anii '70, munca de standardizare si omologare reincepe, insa gresit. Norocul acestei rase a fost existenta crescatorilor din Bistrita, in primul rand, si apoi din Arges, care au pastrat rasa nealterata. Acum, datorita acelor crescatori suntem noi, stranepotii lor, prezenti pe ringurile competitiilor internationale. Ma bucur nespus de mult ca rasa a fost omologata.