In Bucuresti, masinile circula cu viteza carutelor

* In orele de varf, un autoturism face din nordul pana in sudul Capitalei o ora si jumatate * In numai doua saptamani, s-au inregistrat 287 de accidente provocate de gropile din carosabil, soldate cu cinci morti

In Bucurestii anului 2003, se circula mai rau ca acum o suta de ani. Datorita gropilor si ambuteiajelor, masinile merg cu viteza unei carute. Bucurestiul este singura capitala europeana fara dispecerat de trafic, singurele date legate de circulatia rutiera fiind detinute de regia locala de transport in comun. Potrivit cifrelor RATB, in ultimii ani viteza medie de transport a scazut cu 20 la suta. Astfel, un autobuz nu mai merge cu o viteza medie de 24 de kilometri pe ora, ci cu 18. In cazul tramvaielor, acestea nu mai depasesc 14 kilometri pe ora. In mod similar, in orele de varf, un autoturism face, din sudul pana in nordul orasului, mai mult de o ora si jumatate. Adica ajungi mai repede din Bucuresti la Ploiesti, decat de la Piata Sudului la Piata Presei Libere. Exista doua cauze ale sufocarii circulatiei: strazile tot mai proaste si masinile tot mai numeroase. 40 la suta din strazile Capitalei sunt simple ulite (de pamant sau piatra de rau), doar 45 la suta figurand ca "modernizate". De asemenea, in 1990, in Bucuresti existau aproape 300.000 de autoturisme. Astazi, numarul autoturismelor care tranziteaza zilnic Capitala depaseste 1.100.000. Un studiu realizat de specialisti japonezi in urma cu 5 ani avertiza asupra pericolului sufocarii orasului. Pentru descongestionarea traficului, japonezii recomandau adoptarea mai multor masuri, printre care: integrarea sistemului de transport interurban cu transportul subteran al metroului, cu cel feroviar si cel aerian; punctele de jonctiune trebuiau facute la Gara de Nord, la Piata Obor si la Piata Sudului, prin parcari cu legaturi cu toate mijloacele de transport. De asemenea, inelul median, central si cel extern (linia de centura) trebuiau sa fie completate, asigurandu-se totodata si serviciile necesare in zonele respective - parcari supraterane, in oras, moteluri si benzinarii pe centura etc. Dar, dintre toate recomandarile japonezilor, autoritatile au realizat doar introducerea circulatiei pe sens unic, pe unele artere. Luptele politice la nivelul Consiliului General, politica fiscala haotica si piedicile birocratice puse oricarui investitor privat in domeniu au blocat orice masura de descongestionare a traficului. Ca si cum toate acestea nu erau de ajuns, infrastructura rutiera a fost lasata sa se degradeze, lucrarile de refacere fiind, de asemenea, blocate de lupta pentru impartirea strazilor intre Primaria Capitalei si cele de sector, adica intre PD si PSD. In afara de poluarea masiva generata de uriasele coloane de masini la ralanti, blocarea traficului mai inseamna si consumuri mult mai mari de carburanti si un numar mai mare de accidente. Zilele trecute, primarul general Traian Basescu anunta ca, in numai doua saptamani, au fost inregistrate 287 de accidente cauzate de starea drumurilor, soldate cu moartea a cinci persoane.