In autostrada Bucuresti-Fundulea s-au ingropat degeaba 6 milioane de euro

Pentru continuarea lucrarilor la tronsonul unu, Bucuresti-Fundulea, din ceea ce se va chema autostrada Bucuresti-Cernavoda, Administratia Nationala a Drumurilor a decis sa apeleze la Tribunalul

Pentru continuarea lucrarilor la tronsonul unu, Bucuresti-Fundulea, din ceea ce se va chema autostrada Bucuresti-Cernavoda, Administratia Nationala a Drumurilor a decis sa apeleze la Tribunalul Bucuresti pentru obtinerea unei Ordonante Presedintiale care sa permita intrarea utilajelor pe terenul unui anume Anton Marin. Saptamana trecuta, o echipa de inspectie a Ministerului Transporturilor descoperea ca acest fost colonel de militie economica santaja pur si simplu AND (statul) conditionand deschiderea proprietatilor aflate pe numele lui si al unor membri de familie de obtinerea unui pret de 39 de dolari/mp (in timp ce evaluarile tehnice ale AND merg pana la 4-5 $/mp). Asa se face ca intre kilometrul 0 si 1+750 ale tronsonului, pe aria comunei Glina, lucrarile la drum sunt fragmentate de cateva ori, pe portiuni de zeci de metri. Argumentul AND pentru obtinerea Ordonantei este ca intarzierile in graficul de executie au dus la pagube estimate la... 5,8 milioane de dolari (mergand de la penalizarile Bancii Europene de Investitii, principalul finantator, pentru intarzierea executarii tragerilor din imprumut, penalizarile venite de la constructor, pana la costul ocolurilor facute de utilaje in jurul terenurilor blocate). Acesti bani publici se vor adauga costului initial al lucrarilor pentru acest tronson, de 51 milioane euro (din care 80% provin dintr-un imprumut contractat de la BEI). Casa militianului din calea proiectului Istoria acestei situatii aproape incredibile este pe masura enormitatii pagubelor. Aurel Petrescu, actualul director general al AND, explica cu documente faptul ca inca din 1992, cand s-au inceput lucrarile la acest tronson, situatia juridica a terenurilor peste care urma sa treaca drumul ar fi trebuit sa fie rezolvata. AND cumpara de la fiecare primarie terenurile in cauza, acordand practic despagubiri proprietarilor care nu fusesera pusi inca in posesie. Din lipsa de fonduri, lucrarile la autostrada au fost sistate in anii 95-96. In 2004, la reluarea lucrarilor, s-a constatat ca, prin dreptul km 1+750, vechiul proiect trece si prin sufrageria unei case aparute ca din senin - casa militianului. De aici, lucrurile sunt mai putin clare: proiectul este mutat, cel putin pe distanta pana la km 2, cu circa 10 m lateral, pentru a se putea ocoli... casa omului. Evident, incep problemele cu ceilalti proprietari de terenuri. Acestia insa nu se arunca la despagubirile cerute de familia Anton pentru "terenurile de pe autostrada". Cum au ajuns acestia in posesia unor terenuri care pareau sa fie ale AND, aceasta este o alta poveste, care tine de primarii si in ultima instanta de actualul Minister al Administratiei Publice, intrucat "improprietaririle" continua si la aceasta data. In acelasi timp, se pune intrebarea de ce de-abia luna trecuta s-a emis o hotarare de guvern care stabileste ca tronsonul de autostrada este "de utilitate publica", temei juridic pentru exproprierea terenurilor peste care va trece autostrada.