Idei pentru România

Ziua Naţională va fi sărbătorită de faţadă, în timp ce lupta pentru putere continuă. "Adevărul" vine cu soluţii constructive pentru viitor La 17 ani de la căderea regimului

Ziua Naţională va fi sărbătorită de faţadă, în timp ce lupta pentru putere continuă. "Adevărul" vine cu soluţii constructive pentru viitor

La 17 ani de la căderea regimului comunist, România nu are încă o strategie de dezvoltare nici măcar pe termen scurt. Ziua Naţională pică din nou în plin scandal politic cu o miză nicidecum constructivă. În România, lupta pentru putere înseamnă doar faultarea adversarului prin orice metode.

În aceste condiţii, ziarul "Adevărul" a adus împreună specialişti recunoscuţi, din diverse domenii, care să propună soluţii viabile pentru viitor.

Bogdan Baltazar:
"Trebuie să scăpăm de partidocraţie"

În perioada imediat următoare, în România ar trebui să se aplice câteva "măsuri dure" pentru a ajunge Europa din urmă. Dar... "este puţin probabil că astfel de măsuri pot fi luate de către oamenii politici, câtă vreme avem o partidocraţie şi o înghesuială de politicieni la acea strungă prin care intră în economie banii, puterea şi influenţa", ne-a declarat analistul financiar Bogdan Baltazar.

El a arătat că măsurile prioritare la care se referă constau în restructurarea din temelii a sistemului birocratic şi a regimului fiscal. "Trebuie redus cu 20% personalul bugetar, în special acela care încarcă inutil procedurile birocratice şi întreţine, astfel, sursele de corupţie".

Iar faptul că avem cele mai multe taxe şi impozite din UE "este inadmisibil, trebuie să reducem drastic numărul acestora". De asemenea, "România mai are nevoie de creşterea capacităţii de absorbţie atât a fondurilor europene, cât şi a investiţiilor străine, iar starea infrastructurii, în special a şoselelor, trebuie ameliorată cât mai rapid.

Dar dincolo de toate acestea trebuie să avem încredere că vom reuşi până la urmă", conchide Bogdan Baltazar.

Ovidiu Pecican, istoric:

"Aş paria pe generozitatea oamenilor"

"Aş implica mai mult cetăţeanul şi aş încerca formule de matter-government. Aş încuraja localul… Trebuie căutate lucrurile care pot să-l mobilize pe om. Cetăţeanul vrea să trăiască mai bine nu doar cu familia sa, ci şi cu anturajul lui. Există un potenţial de generozitate la oamenii noştri şi pot paria foarte mult pe el. Dacă ar fi posbil, aş schimba sistemul.

Managerial şi de concepţie. Aş umbla la justiţie, apoi la parlament. Apoi aş mai schimba mentalităţile, în sensul acreditării ideii că aceia care îndeplinesc lucruri publice o fac în serviciul populaţiei, şi nu după bunul plac. E nevoie de alte reguli pe care poţi să le impui printr-o nouă legislaţie. E atâta birocraţie astăzi… Ar fi de umblat cam peste tot…

Aş mai investi bani în Educaţie… Şi tot aşa. Mereu, noi suntem nepregătiţi. Iarna e o continuă surpriză. Aş mai lucra la nivelul de trai şi la orizontul de aşteptare al oamenilor. Cred că, pe viitor, vom câştiga în zona aceasta a adaptărilor de tot felul, tehnică, confort… Vom deveni mai pragmatici".

Cristian Preda
Vor apărea partidele la scară europeană

Viitorul României este de acum legat de Europa. Efectele acestei apartenenţe vor deveni mai clare în anii următori. În orice caz, imprevizibilitatea vieţii politice interne va scădea. Numărul actorilor politici relevanţi va fi diminuat, iar peisajul politic va fi simplificat. Tendinţele din 1990 încoace sunt de micşorare a numărului actorilor politici. Cam 10 ani de acum înainte nici 5 la sută din actorii de azi nu vor mai fi pe scenă. Vor fi sacrificaţi de mişcările politice.

Partidele nu au resurse, se chinuie să găsească figuri. Testul politicii este dificil pentru clasa noastră politică. Cred că vor fi generaţii mult mai tinere de politicieni, ca medie, şi vor evolua personaje ceva mai destinse. Pe de altă parte, cred că vor fi mult mai bine conturate ideologic şi identitar profilurile politice. Alegerile europene din 25 noiembrie arată un proces de sincronizare cu marile curente europene şi chiar cu ordinea importanţei grupurilor europene: populari, socialişti, liberali.

Deci avem deja la scară mică tabloul opţiunilor externe, cu excepţia extremei stângi şi a verzilor. Dar acest proces de sincronizare va fi accentuat. Stabilizarea vieţii politice va avea drept principală consecinţă o reamenajare instituţională. Economia românească va profita mai degrabă de pe urma acestei reamenajări decât de pe urma migraţiei externe.

Casa Regală
Dorim României un lider providenţial

În următorii ani, România va trebui să refacă punţile cu ţările europene şi să consolideze în interior un parteneriat între oamenii politici, partide, Biserică, Armată, Academia Română, oameni de afaceri, societate civilă, bresle şi mass-media, consideră Casa Regală a României, în documentul "România, o viziune pe 30 de ani", publicat pe site-ul instituţiei.

"A construi autostrăzi şi aeroporturi, porturi şi şcoli este o dovadă de patriotism. În mileniul III, patriotismul se bazează pe dezvoltare, pe bunăstare", se spune în document.

Liderul român al viitorului, în aceeaşi viziune, ar trebui să fie altruist, să aibă curajul de a-şi asuma public idealuri şi, în mod necesar, să aibă o perspectivă de dezvoltare a naţiunii. Altfel, "iscusinţa fără orizont, fără ideal (...) poate crea şcoală de abilitate politică, dar nu va da bunăstare şi demnitate, statornicie şi libertate naţiunii".
Casa Regală se aşteaptă ca, în următorii 10 ani, Dunărea, oraşele de pe Dunăre, Carpaţii, castelele Transilvaniei şi mânăstirile moldoveneşti să fie exploatate turistic şi comercial. Esenţială este în aceeaşi opinie dezvoltarea învăţământului românesc.

Adrian Majuru
Fără improvizaţii!

Istoricul Adrian Majuru crede în diminuarea problemelor grave ale Capitalei prin implicarea laturii umane, care conferă oricărui oraş vitalitate, nivel de cultură şi civilizaţie. Iată proiectul lui Majuru pentru Capitală: "Aş alege o echipă, unde pregătirea umanistă să fie predominantă: un arhitect, inclusiv cu viziune peisagistică, un antropolog, un istoric, un sociolog, un filolog, medici de variate specializări, oameni cu imaginaţie şi specializaţi pe domenii fixe.

Centrul Vechi, de pildă, ar putea fi restaurat şi modernizat în doi ani, dacă se lucrează în spirit occidental, inclusiv noaptea. În zona Sf. Vineri poate fi ridicată, în sfârşit, o primărie a Bucureştilor, căci actuala clădire a avut o altă destinaţie iniţială. Aş sprjini proiectul arhitectului Burcuş, de la 1906, care a proiectat primăria oraşului în stil neoromânesc, proiect care nu a mai prins viaţă din cauza vieţii politice româneşti".

Adrian Severin
"Văd o Românie solidară cu toţi cetăţenii ei"

Europarlamentarul PSD Adrian Severin declară că România pe care o vede el peste 10-15 ani este o ţară deplin intregrată în Uniunea Europeană, străbătută de drumuri şi autostrăzi, cu agricultori care să se bucure de tehnologii moderne. Severin speră că România de atunci să fie solidară cu toţi cetăţenii ei. "O văd ca un stat intregrat într-o Uniune Europeană puternică.

O Uniune Europeană capabilă să dea profil internaţional tuturor membrilor săi şi, în acelaşi timp, o Uniune Europeană capabilă să aducă bunăstare în fiecare dintre statele membre. Sper ca atunci România să fie străbătută de o reţea de şosele şi autostrăzi care nu numai să o lege cu celelalte ţări europene, dar să le permită cu adevărat românilor din interiorul României să călătorească şi să se întâlnească unul pe altul cu mai multă uşurinţă", precizează europarlamentarul.

"Cred că va fi o Românie în care numărul agricultorilor va fi cu câteva zeci de procente mai mic decât astăzi, dar ei vor lucra cu mijloacele industriei moderne şi vor trăi în condiţii de viaţă pe care orăşenii să le invidieze. Cred, de asemenea, că până atunci România va fi mai solidară cu toţi cetăţenii ei şi că se va putea bucura de faptul să se reîntâlneşte cu românii din Bucovina şi Basarabia de Nord în interiorul unui singur stat care se va numi Europa", mai spune Severin.

Grupaj realizat de Oana iuraşcu, Miruna Olteanu, Alexandru Macoveiciuc, George Rădulescu, Dan Străuţ