Hemoragie interna

Serban Mihailescu, "generalistul" Executivului, a fost chemat vineri, la Snagov, pentru a scoate Sanatatea din criza. "Profesorul" Nastase fiind plecat din tara, pe caz au pus bisturiul trei

Serban Mihailescu, "generalistul" Executivului, a fost chemat vineri, la Snagov, pentru a scoate Sanatatea din criza. "Profesorul" Nastase fiind plecat din tara, pe caz au pus bisturiul trei "specialisti": Nica, de la Comunicatii, Tanasescu, de la Finante, si Cozmanca, seful administratiei publice locale. Din buletinele de analiza rezulta ca situatia e grava si impune masuri de urgenta. Indisciplina financiara e crasa, a declarat dl. Tanasescu, iar directorii de spitale habar n-au de legislatie. S-au sifonat fonduri, iar din achizitiile de medicamente si consumabile, doar 15 la suta s-au facut legal, prin e-licitatie, restul - cu sacosa, a subliniat ministrul Nica. Directorii de spital nu pot dovedi cu acte pe ce au dat 3-4.000 de miliarde de lei, scrie negru pe alb in raportul ministrului de resort, dr. Bartos. Sigur ca nu s-a amintit nimic la Snagov de faptul ca, in Romania, bugetul Sanatatii, raportat la PIB, e pe jumatate fata de media europeana. Nu s-a facut vreo aluzie nici la cele 8.000 de miliarde, stranse in excedent de Asigurari si virate de Finante spre alte domenii,. Paradoxal, dar decizia cinica a d-lui Tanasescu, care a folosit parte din banii bolnavilor pentru alte prioritati bugetare, devine, fata cu fraudele din sistem, o masura de... protejare a fondurilor. In Germania occidentala, de pilda, investitiile masive in Sanatate au produs crestere economica, dupa cum au demonstrat studii publicate de Banca Mondiala. Cu tot sistemul Bismarck, importat de cinci ani de la nemti, reteaua sanitara romaneasca ramane neperformanta. Indiferent cati bani se baga, pierderile vor depasi beneficiile. Randamentul retelei sanitare este scazut si ca furnizoare de sanatate, si ca furnizoare de "imagine". Romanii se plang de situatia din spitale, dar este evident ca, pusi sa aleaga, necazurile de la locul de munca si factura la intretinere ii dor mai tare. In spital intra o data pe an, de un loc de munca si un acoperis au nevoie permanent. De fapt, nici n-ar trebui sa ne miram prea tare de ineficienta sistemului. Tot la Snagov s-a aratat cum merge reforma: numarul de paturi de spital (dublu fata de media europeana) a fost redus cu doar 4 la suta. In schimb, personalul a crescut, lucru neintalnit in vreun alt sector aflat in restructurare. Asta cu toate ca, in ultimii doi ani, Ministerul Sanatatii a luat majoritatea masurilor cerute de reforma. Dupa un deceniu de haos, s-au dat norme clare privind personalul, paturile de spital, aparatura si consumul, s-a trecut la finantarea pe caz rezolvat, in spitale, si pe servicii prestate de medicii de familie. Licitatiile nationale pentru medicamente au fost o premiera, introdusa anul trecut, ca si e-licitatiile, care au devenit obligatorii. Totusi, reforma s-a oprit in fata "paturilor" de spital. La Snagov, prefectii raportau cu mandrie ca s-a redus numarul lor. Ei uitau sa spuna ca, practic, a fost scos din uz cate un pat, din fiecare camera. Evident ca n-a rezultat nici o economie: caldura si lumina, pentru acelasi numar de incaperi, costa la fel. Spre deosebire de fabrici sau mine, spitale ineficiente n-au fost inchise. Personalul maternitatilor a tot crescut, desi numarul nasterilor continua sa scada. Cui i se pot imputa toate acestea? Cui ii face bine hemoragia interna din sistemul sanitar? Cine are interes sa se opuna reformei? Nu doar sindicalistii, ci alaturi de ei si directorii din spitale, acolo unde se consuma grosul fondurilor. Ministrul Tanasescu are dreptate: multi habar n-au de legislatie si de management. E si greu sa-i ceri unui internist sau unui urolog, care n-a deschis nici unul din zecile de laptop-uri primite ca sponsorizare, sa fie la curent cu ultimele solutii de gestiune computerizata a stocurilor. E si o problema de reprezentare. Directorul de spital se considera reprezentantul breslei, al medicilor. Evident ca va actiona in favoarea personalului si impotriva autoritatilor, pe care, in realitate, le reprezinta. Doar este administrator al unui spital de stat, si nu conduce firma in care au investit colegii lui din sectie. Daca partidele au mai alternat la Putere, daca activitatea presedintilor e limitata la doua mandate, majoritatea directorilor din spitalele publice sunt in functie din '90 incoace, nefiind miscati din post decat cu Politia, acolo unde s-au depistat nereguli atat de mari incat n-au mai putut fi musamalizate. O prima solutie, pe care au neglijat-o ministrii de la Snagov, inclusiv dr. Bartos, ar fi, deci, limitarea "mandatelor". Sau angajarea in aceste posturi a unor manageri de meserie. Primenirea apelor ar da un impuls restructurarii. Noii manageri n-ar mai avea obligatii fata de salariati, cum se intampla astazi, cand angajarile se fac pe pile si deseori pe spaga. O alta masura dura ar putea dovedi ca autoritatile au dreptate atunci cand vorbesc de fraudele din sistem. Daca medicamentele s-au cumparat fara acte in regula, atunci statul nu e obligat sa achite datoriile. Falimentul firmelor de "sacosari" va curata sistemul de capuse. Da, numai ca atat directorii spitalelor, cat si ai "capuselor" sunt oamenii Puterii. E bine ca la Snagov s-au preocupat de Sanatate ministrii care o pot ajuta. Dar, ca sa se faca bine Sanatatea, ar trebui sa sufere nu doi-trei demnitari, ci toata Puterea.