Raportul Guvernului: Ritmul de contractare a fondurilor din PNRR este „lent şi neuniform”

Un document elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului scoate la iveală dezechilibre majore în modul în care sunt accesate și implementate fondurile publice în România, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Analiza arată o imagine profund inegală a dezvoltării teritoriale, cu diferențe semnificative între județe și între unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri).

Ritmul de contractare a fondurilor din PNRR este “lent şi neuniform”

Potrivit raportului, deși unele județe precum Bihor, Hunedoara, Mehedinți sau Galați au reușit să contracteze un număr important de proiecte în perioada 2021–2025, majoritatea consiliilor județene și a UAT-urilor mici nu aveau, până în 2025, contracte semnate pentru proiecte finanțate prin PNRR. Situația ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea administrativă de absorbție a fondurilor europene.

„Lipsa contractării din PNRR la nivel de consiliu județean în peste 90% dintre județe este în mod special îngrijorătoare”, se arată în document.

Disparități majore între județe și regiuni

Analiza guvernamentală evidențiază „disparități mari” în ceea ce privește accesarea fondurilor publice și capacitatea de implementare a proiectelor de dezvoltare locală.

Raportul arată că, în perioada 2016–2025, România prezintă un peisaj inegal în ceea ce privește:

• investițiile publice;
• infrastructura de bază;
• capacitatea administrativă;
• dinamica economică locală.

Prin corelarea veniturilor, cheltuielilor, gradului de conectare la utilități și a absorbției fondurilor externe, documentul identifică dezechilibre persistente între regiuni și administrații locale.

Cine performează și cine rămâne în urmă

Conform raportului, unele județe și consilii județene reușesc să se evidențieze pozitiv, atât prin atragerea de fonduri, cât și prin execuția bugetară. Printre acestea se numără Tulcea, Bistrița-Năsăud, Bihor și Mehedinți, considerate exemple de mobilizare eficientă a resurselor publice.

În schimb, un număr semnificativ de județe înregistrează performanțe slabe în atragerea și utilizarea fondurilor. Printre acestea sunt menționate Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Satu Mare, unde sunt semnalate dificultăți administrative, întârzieri în implementare sau lipsa unei prioritizări clare a proiectelor de investiții.

România, divizată în funcție de dezvoltare

La nivel de unități administrativ-teritoriale, raportul confirmă o polarizare geografică accentuată.

Regiunile vestice, Dobrogea și anumite zone din Transilvania se remarcă printr-o capacitate mai bună de atragere a fondurilor și implementare a proiectelor. În schimb, Moldova, Oltenia și sudul Munteniei concentrează cele mai slabe performanțe în materie de dezvoltare locală și absorbție de finanțări.

Un semnal de alarmă pentru administrația locală

Documentul concluzionează că aceste diferențe nu sunt accidentale, ci reflectă probleme structurale persistente în administrația publică locală, inclusiv lipsa de resurse umane specializate, management deficitar și capacitate redusă de planificare strategică.

În lipsa unor măsuri de corecție, experții avertizează că decalajele regionale s-ar putea adânci și mai mult, iar o parte semnificativă a fondurilor europene riscă să rămână neutilizată sau implementată ineficient.