Guvernul se asteapta ca demnitarii sa-si declare benevol conflictul de interese

"Intr-o tara vecina sunt doua fabrici care produc caramida numai pentru Romania". Prin aceasta informatie, furnizata, ieri, la videoconferinta cu prefectii, primul-ministru a vrut sa transmita un nou

"Intr-o tara vecina sunt doua fabrici care produc caramida numai pentru Romania". Prin aceasta informatie, furnizata, ieri, la videoconferinta cu prefectii, primul-ministru a vrut sa transmita un nou mesaj, voalat, despre dimensiunea coruptiei in Romania. Cu alte cuvinte, s-a ajuns cu furaciunea pana la caramizi, pentru ca iata de ce intr-una din tarile vecine a aparut aceasta oportunitate de afaceri: "oameni din administratia locala au interese mari in constructii, importand caramida, care nici macar nu indeplineste standardele pentru cutremure in Romania". Adrian Nastase a inventat chiar un termen pentru aceasta coruptie care paralizeaza administratia locala: "grupuri economice transpolitice". Din pacate insa, primul-ministru nu considera necesar sa se desprinda de pozitia de analist al fenomenului, preferand doar sa se declare stapan pe situatie, pentru ca detine informatii despre ce se intampla prin judete. In orice caz, se pare ca stie doar cazuri izolate, pentru ca ieri a cerut public ca "Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii sa prezinte pentru fiecare judet o analiza a acestor situatii privind structurile de interese, cu propuneri ca acestea sa fie transmise la Parchet". Din nou, asadar, "se transmite semnalul" pentru campania generala anticoruptie si din nou se nasc rezerve in legatura cu finalizarea acestei declaratii, daca, pana acum, cu toate "semnalele" anterioare, MI si SRI nu au reusit sa intocmeasca o lista cu ceea ce s-ar putea numi "conflicte de interes". Daca n-ar fi fost o cerinta expresa a NATO, probabil ca ar mai fi putut sa astepte o lege privind "prevenirea si solutionarea conflictelor de interese ale membrilor Guvernului, ale demnitarilor din cadrul administratiei publice centrale, precum si ale reprezentantilor Guvernului pe plan local". In ce priveste "institutia incompatibilitatilor", Guvernul propune extinderea pana la nivel de prefect si subprefect, intre altele, a interdictiei de a fi administrator si cenzor intr-o societate comerciala ori membru in AGA. Aparitia acestor incompatibilitati este sanctionata cu demiterea demnitarului. Este clar insa ca demiterea se va face in urma unei analize apartinand Comisiei care actioneaza si in cazul Legii raspunderii ministeriale din 1999. Proiectul de lege interzice demnitarilor sa exercite fapte de comert, direct sau prin persoane interpuse, sa utilizeze numele sau imaginea lor in actiuni publicitare si sa acorde asistenta specializata oricarei persoane. Demnitarii au voie, insa, sa incheie tranzactii cu actiuni sau alte titluri de valoare pe perioada mandatului. Este reglementata situatia in care actul emis sau incheiat ori decizia luata de catre sau cu participarea unui demnitar, in exercitarea functiei sale, produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau, rudele sau afinii sai pana la gradul al IV-lea inclusiv si aduce atingere intereselor publice". Asemenea situatii sunt solutionate "nuantat", in raport cu functia de demnitate publica pe care o detine persoana respectiva. Tratamentul nuantat va fi aplicat de aceeasi comisie. In proiectul de lege se mentioneaza ca orice persoana interesata poate sesiza existenta unui conflict de interese, iar persoana competenta sa solutioneze cazul trebuie sa comunice in scris modul de solutionare a sesizarii. Interesant este modul cum propune Guvernul prevenirea conflictului de interese: in baza unei declaratii pe care demnitarul "aflat in iminenta unei situatii de conflict" are obligatia sa o depuna pe cale ierarhica; prefectul ministrului Administratiei Publice s.a.m.d.; iar primul-ministru, presedintelui tarii. Cu alte cuvinte, primul-ministru se asteapta ca prefectul sau subprefectul (cine stie?) de care a aflat sa-i comunice, daca considera ca e "iminent" conflictul, ca va aduce caramida din afara. Oricum, ramane de vazut ce va ramane din Proiectul de lege dupa ce va iesi din Parlament. O lege care vine cam tarziu Legea conflictului de interese vine cu 13 ani prea tarziu, rastimp in care sume greu cuantificabile au trecut ocult din bugete publice in buzunare private. Si poate ca ea s-ar fi lasat inca mult timp asteptata daca rigorile Uniunii Europene n-ar fi cerut-o expres si explicit. Cat de sincera e vointa politica a celor care au initiat-o se poate vedea si din maniera de adoptare: in vreme ce Guvernul isi face timp sa reglementeze prin ordonanta de urgenta tot felul de fleacuri, legea privind conflictul de interese urmeaza a fi trimisa in Parlament, de unde nu se stie cand va iesi. Vointa politica de a tine deoparte demnitarii de butoiul cu miere s-a vazut, de altminteri, de la bun inceputul acestei guvernari, daca e sa-l amintim pe secretarul general al Guvernului, Serban Mihailescu, cel care la un an de la preluarea functiei inca mai era actionar si cenzor la firma Geo Therm, desi legea privind functionarea Guvernului ii interzicea inca de pe atunci o atare postura. Daca o asemenea lege ar fi fost adoptata la vreme, cu siguranta ca actualul Guvern ar fi aratat cu totul altfel. N-ar fi avut ce cauta un patron de firma de turism, si anume Alin Burcea, in functia de secretar de stat tocmai la Ministerul Turismului. Dupa cum nici ministri precum Ilie Sarbu, cu afacerile sale din domeniul agricol, n-avea ce cauta tocmai la Ministerul Agriculturii, iar "industriasul" Dan Ioan Popescu nu si-ar fi gasit locul la "Industrii", cu toate ca si-a "cesionat" pe la neamuri actiunile din firmele pe care le detinea. Nici sfera de actiune a viitoarei legi nu tradeaza prea mult entuziasm in grija pentru buna gestionare a banului public, din moment ce raman in afara ei o serie de functionari care tot bani publici gestioneaza. Daca prevederile legii se refera la prim-ministru, ministri, secretari de stat, prefecti si subprefecti, nu se spune nimic despre directori de agentii guvernamentale sau companii nationale. Sa amintim aici ca seful Administratiei Nationale a Drumurilor, Aurel Balut, isi infiinta firma de drumuri, Drum Test SRL, chiar in perioada in care prelua scaunul de director. Fenomene similare se petrec insa si in provincie. Adevarul a aratat acum cateva luni cum directorul de la Sucursala Electrocentrale Bacau, Romeo Apostol, si-a "gardat" firma de stat pe care o conducea cu firmele private ale fiilor sai: una la intrare, ca furnizor, si alta la iesire, ca prestator de servicii. Insistentele noastre cereri de a afla punctul de vedere al ministrului Dan Ioan Popescu fata de aceasta situatie au primit un raspuns dupa jumatate de an, insa unul indirect: dupa ce SE Bacau a fost trecuta in proprietatea Primariei, directorul Apostol a fost "recuperat" si numit director in Termoelectrica.