Guvernul ridica embargoul adoptiilor internationale

In cateva saptamani se va ridica moratoriul asupra adoptiilor internationale, dupa ce pachetul legislativ privind protectia copilului va fi votat in procedura de urgenta de Parlament, a declarat

In cateva saptamani se va ridica moratoriul asupra adoptiilor internationale, dupa ce pachetul legislativ privind protectia copilului va fi votat in procedura de urgenta de Parlament, a declarat Serban Mihailescu, seful Secretariatului General al Guvernului. Afirmatia a fost facuta dupa intalnirea lui Serban Mihailescu cu doi senatori americani, Larry Craig si Mary Landrieu. Senatoarea a formulat rugamintea ca moratoriul asupra adoptiilor internationale sa fie ridicat. "Trebuie recunoscut dreptul copilului de a trai intr-o familie si daca nu se poate in cea naturala, atunci trebuie sa se gaseasca o alta familie, chiar dintr-o alta tara", a spus senatorul Mary Landrieu. "In prezent, pachetul legislativ privind protectia copilului si adoptia a fost finalizat si asteptam ultimele observatii din partea partenerilor nostri pentru a putea fi inaintat Parlamentului", a precizat, la randul sau, seful SGG. Adoptiile internationale au fost suspendate de catre Guvern in luna octombrie 2001. Initial, moratoriul era valabil timp de 1 an, dar a fost prelungit, ulterior, in etape, pana la 1 iunie 2003. In momentul impunerii moratoriului, 3.500 de familii din alte tari se aflau in plin proces de adoptie. Decizia suspendarii a fost luata in urma criticilor interne si internationale, mai ales din partea Uniunii Europene si a baronesei Emma Nicholson, raportorul Parlamentului European pentru Romania, privind modul de realizare a acestor adoptii, care au fost caracterizate ca favorizand "comertul" cu minori. La momentul impunerii moratoriului, existau in Romania peste 100 de fundatii specializate in intermedierea adoptiilor internationale, care primeau finantare externa in functie de numarul copiilor trimisi peste granita. Cotidianul britanic "The Guardian" publica, in noiembrie 2001, un articol despre 500 de copii romani a caror urma s-a pierdut dupa ce au fost dati spre adoptie internationala. Acestia ar fi fost vanduti cu un pret mediu de 35.000 de lire sterline. Totusi, cotidianul american "Financial Times" a publicat, in luna aprilie 2002, un articol in care se scria ca moratoriul impus de Comisia Europeana ar putea afecta negativ aderarea Romaniei la NATO. Ieri dimineata, senatorul democrat de Louisiana, Mary Landrieu, a vizitat copiii de la centrul social "Sf. Ecaterina" din Capitala. D-na senator a fost foarte interesata de evolutia studiului privind efectele institutionalizarii asupra copiilor. In cadrul programului Mac Arthur sunt studiati copiii care au ajuns, imediat dupa nastere, intr-o institutie, cei care au fost preluati de asistentii maternali si cei care au crescut in familii. "Este foarte important ca un copil sa aiba ingrijire individuala de la cea mai frageda varsta. Institutiile si spitalele fac mult rau in dezvoltarea copiilor, chiar daca ingrijirea personalului este buna. In SUA, anul trecut, au fost 120.000 de adoptii, 100.000 din statele americane, iar restul, in principal, din China, Rusia si Guatemala. Nu a fost adoptat nici un copil din Romania, pentru ca tara voastra a inchis adoptiile internationale, ceea ce cred ca este o greseala", a declarat, in exclusivitate pentru Adevarul, senatorul Mary Landrieu. "Stim ca legile pentru protectia copilului au fost refacute pentru a elimina coruptia si asta e bine, dar adoptiile internationale trebuie reluate pentru a da acestor copii o sansa. In cazul in care acesti copii pot fi adoptati in Romania sau se pot intoarce in familia naturala este minunat, dar daca nu, trebuie sa le oferim ocazia de a avea o familie in alta tara. Primii sase ani de viata ai unui copil sunt esentiali in dezvoltarea lui. Copiii care sunt crescuti in institutii nu vorbesc, nu merg si dezvolta tot felul de probleme mintale si emotionale", a mai spus senatorul american. "Nu vrem ca nici un copil sa-si piarda copilaria", a adaugat ambasadorul SUA la Bucuresti, Michael Guest.