Festivalurile verii, între distracție și pericol. Avertismentul psihologilor despre consumul de droguri
0Mii de tineri se pregătesc pentru festivalurile verii. Dar vorbim doar despre muzică, distracție și socializare? Îngrijorările părinților legate de consumul de droguri în astfel de contexte devin tot mai justificate, atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu.

Muzica poate deveni un factor declanșator pentru consumul de substanțe în cazul adolescenților vulnerabili, atrag atenția specialiștii. În această etapă de formare a identității, modelele culturale pot influența semnificativ percepțiile și comportamentele tinerilor. Iar printre aceste influențe, muzica are un rol aparte, cu o capacitate crescută de modelare emoțională și cognitivă, mai mare, potrivit unor cercetări, decât cea a filmelor sau rețelelor sociale.
O meta-analiză realizată în 2018 la Universitatea din Florida, care a inclus peste 330.000 de participanți, a indicat că „muzica are un efect semnificativ asupra consumului de substanțe, atât formatul cât și genul muzical contribuind în mod semnificativ”, după cum susține psihologul Mihai Copăceanu, specialist în adicții.
În această ecuație, adolescenții sunt cel mai expus segment: o categorie în care identitatea este în formare. Expertul citează studiul clasic al lui Arnett (1995): „Muzica are o conexiune profundă cu adolescenții și influențează dezvoltarea identității, posibil chiar mai mult decât orice alt mediu de divertisment”.
Mai ales că versurile joacă un rol crucial: „Majoritatea referințelor la consumul de substanțe din muzică leagă drogurile de rezultate pozitive și omit menționarea consecințelor negative, ceea ce contribuie la modelarea atitudinilor permisive (Primack et al., 2008)”, adaugă acesta.
Expunerea repetată schimbă percepția
În opinia lui, prin expunere repetată, adolescenții pot ajunge să creadă că ceea ce este portretizat în muzică reflectă realitatea și că drogurile sunt asociate cu succesul, bogăția, activitatea sexuală și socializarea. „Un studiu recent a confirmat o legătură semnificativă între timpul petrecut ascultând hip-hop și probabilitatea crescută de consum de substanțe (Delarious & Stewart, 2024). În plus, referințele la droguri în muzica rap au crescut semnificativ între anii 1980 și 1997 de la 11 % la 69 % . (Herd, 2005). Deseori activitățile criminale, tot într-o lumină pozitivă sunt percepute, ”băi, a făcut bani, mulți bani, nu contează prin ce metode”.”
Nu este doar o influență simbolică sau socială. Studiile confirmă faptul că tinerii consumatori de droguri și cei dependenți manifestă reacție fiziologică și creștere a poftei (craving) la expunere la imagini sau sunete cu aceste substanțe. „Ceea ce înseamnă că referințele muzicale pot declanșa dorința de consum (Hardy, et al., 2017, Universitatea din Exeter). Deci muzica care conține astfel de stimuli (sunete, versuri, referințe) poate funcționa ca factor declanșator (Cue Reactivity Model, see Carter & Tiffany, 1999)”, mai precizează expertul.
Efecte vizibile și în cultura locală
Aceeași relație poate fi observată și în context cultural local: „Treaba asta este atât de intuitivă, dacă analizați dumneavoastră relația dintre alcoolul la români pe timpul petrecerilor, de la muzica din club, la muzica de la nuntă. Cum muzica încurajează abuzul de alcool nu doar prin versuri, ci prin reacția fiziologică, prin creșterea poftei de a consuma (”mă simt atât de bine, mai toarnă un pahar de rachiu”)”, opinează psihologul.
De asemenea, un alt mecanism relevant este „euphoric recall”. Tradus, tendința dependenților de a reține doar senzațiile plăcute asociate consumului, ignorând consecințele.
Iar muzica reactivează exact aceste amintiri selective. „Argumentul științific este faptul că persoanele dependente își amintesc în mod selectiv experiențele plăcute, iar retrăirea acestor amintiri în muzică întărește dorința de consum. Acestea uită sau minimizează efectele negative (cum ar fi problemele legale, stările de sevraj, suferința emoțională). Fenomenul este explicat de cue reactivity și de mecanisme clasice de condiționare. Spre exemplu: un consumator de cocaină își amintește doar „energia și euforia” de atunci, nu și anxietatea, paranoia sau pierderile suferite”, completează Mihai Copăceanu.
El mai atrage atenția asupra faptului că multe piese rap, prin descrierea consumului de droguri într-o lumină pozitivă (plăcere, putere, bani, relaxare, apartenență la grup), folosesc versuri, ritm și imagini care pot declanșa retrăirea amintirilor pozitive ale consumului în cei care participă la festival. „Astfel, muzica poate acționa ca un declanșator emoțional (trigger) pentru euphoric recall.”, potrivit specialistului.
Cum reacționează creierul la stimuli muzicali
Mecanismele sunt similare cu cele descrise de Pavlov: stimuli condiționați, reacții automate, dorință care se reaprinde, arată el: „Ce se întâmplă în creier? Se reactivează circuitele dopaminergice (recompensă) și crește dorința de consum. Versurile sau sunetele asociate cu drogurile pot funcționa ca stimuli condiționați (cum ar fi în experimentul cu câinele lui Pavlov). Deci este o combinație între: cue reactivity (reacție la stimuli externi legați de drog) și memoria afectivă (euphoric recall), acestea împreună intensifică pofta de drog (craving)”.
Pentru unii tineri, consumul și muzica devin mecanisme de supraviețuire emoțională. Nu din teribilism, ci ca reacție la traume sau stres. „Argumentul științific? Consumul de droguri și muzica rap pot fi modalități paralele de coping pentru stres sau durere emoțională, un efect susținut de teoria stres-drog. „Fraiere, am avut cea mai nașpa perioadă din viața mea, abia aștept să ajung (...), să o ard, să uit de tot, de viață, de fosta, să mă simt și eu relaxat, să am un vibe bun”, mai spune Copăceanu.
Conceptul original a fost formulat de Edward Khantzian în 1985, conform căruia persoanele folosesc droguri ca modalitate de a reduce afecțiunile emoționale dureroase, cum ar fi anxietatea, stresul sau depresia, mai spune el.
„În acest context, muzica rap care validează sau promovează astfel de comportamente devine un alt factor de risc pentru tineri în căutare de alinare sau eliberare emoțională (Zuckerman, 2005). Menționarea în creștere în versurile rap a abuzului de medicamente prescrise, cum ar fi benzodiazepinele, opioidele sau codeina (Lil Wayne, Future etc.). Nu este o coincidență faptul că a crescut consumul de medicamente inclusiv în, România mulți ani citind statisticele răsuflam răsunat că noi romanii aveam cel mai mic procent de consumatori de medicamente, astăzi trendul este în creștere”, conchide specialistul în adicții.