Explozie de alge pe Someş

Specialiştii spun că este cea mai mare cantitate de alge cumulată în râu, din anul 2006 şi până acum Apele râului Someş sunt acoperite cu alge care, din cauza căldurii, s-au

Specialiştii spun că este cea mai mare cantitate de alge cumulată în râu, din anul 2006 şi până acum

Apele râului Someş sunt acoperite cu alge care, din cauza căldurii, s-au dezvoltat foarte mult. Cantitatea enormă de alge a format pete mari de spumă urât mirositoare.

Fenomenul de înflorire algală pe întreg cursul Someşului, în judeţul Sălaj, este mult mai accentuat decât în anii trecuţi. Cea mai mare cantitate de alge s-a constatat, potrivit reporterilor de la cotidianul "Magazin Sălăjan", în zona localităţii Băbeni.

Dar petele de spumă densă au fost semnalate întâi în judeţul Cluj, apoi au fost identificate şi pe teritoriul Sălajului. De teama unei eventuale poluări ce ar fi putut proveni de la Combinatul de Celuloză şi Hârtie Dej, Administraţia Naţională Apele Române a intrat în alertă.

Alga silicioasă brună, o pacoste

"În cazul acesta, ne confruntăm cu un proces natural generat de creşterea accentuată a temperaturii apei, de scăderea debitului şi de creşterea încărcăturii organice a apei. Toţi aceşti factori contribuie la fenomenul de înflorire algală, care este denumit eutrofizare. Procesul de faţă nu are efect negativ asupra biodiversităţii. Acesta este o reacţie firească generată de acest cumul de factori", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), Ana-Maria Tănase.

Oficialul ANAR spune că, pe termen lung, obiectivul este să creştem standardul european de calitate a apelor. Una dintre priorităţi trebuie să fie creşterea investiţiilor în modernizarea staţiilor de epurare, respectiv crearea treptei terţiare prin care se tratează azotul şi fosforul din apă.

"Petele maronii de spumă care curg de duminică pe apele Someşului nu sunt cauzate de deversări de deşeuri chimice în râu, ci de o înflorire algală. Conform analizei biologice efectuate la probele de apă luate din Someş, irizaţiile maronii vizibile pe suprafaţa apei au fost identificate ca fiind înfloriri cu alga silicioasă brună, care pluteşte compact pe suprafaţa luciului de apă.

Fenomenul este corelat cu debitul mic pe râu şi temperaturile ridicate. Înflorirea cu alge produce artificial suprasaturaţii cu oxigen din cauza fenomenului de fotosinteză algală. Până acum nu au fost semnalate cazuri de mortalitate piscicolă", a declarat pentru cotidianul "Magazin Sălăjan" directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Sălaj, Dorel Lungu.

Debitele râului, în scădere progresivă

Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Sălaj au prelevat probe de apă din două puncte de pe râu. Rezultatul analizelor de laborator arată că râul Someş nu a fost poluat chimic.

În actualele condiţii hidrometeorologice excesive, caniculare, specifice acestei perioade din an, debitele Someşului au fost în scădere progresivă. În ultimele zile s-au înregistrat la Staţia Hidrometrică Răstoci debite în jurul valorii de 32 de metri cubi pe secundă.

"Aceste debite sunt semnificativ inferioare faţă de valorile medii multianuale, care în această secţiune a râului sunt de 82 de metri cubi pe secundă", a mai spus directorul SGA, Dorel Lungu. Autorităţile susţin că acţiunile de supraveghere a evoluţiei calităţii apei râului nu au pus în evidenţă modificări semnificative faţă de înregistrările din lunile trecute.

Ce spun localnicii

Cu toate că verdictul specialiştilor este clar, "înflorirea algelor", sătenii sunt convinşi că apele sunt poluate, pentru că mirosul degajat de petele de spumă este insuportabil.

Ioan Iacob, din Băbeni, susţine că nici vitele nu se mai apropie de apă de când au apărut petele de spumă.

Marin Papiţa, referent în cadrul Primăriei Letca, spune că apa este neagră şi miroase urât. El a declarat că ştie cum era râul înainte de '89, când era poluat, şi aşa este şi acum. Dacă apăreau petele când apa era mare, nu se simţea atât de tare mirosul, dar acum, că nivelul râului e scăzut, nu se poate respira în zonă".