EXCLUSIV: România amână emisiunea de eurobonduri, din cauza crizei politice

EXCLUSIV: România amână emisiunea de eurobonduri, din cauza crizei politice

Ministerul de Finanţe a decis, miercuri, să amâne emisiunea de eurobonduri programată pentru această săptămână, ca urmare a instabilităţii politice, au declarat, pentru "Adevărul", surse guvernamentale. România urma să împrumute până la 1,5 miliarde de euro.

"Lucrurile nu evoluează prea bine pe pieţele internaţionale de când s-a produs criza politică. Nu anulăm emisiunea, ci doar o amânăm până ce situaţia se stablizează", au declarat sursele citate. Acestea nu au vrut să precizeze dacă decizia a fost luată la sugestia FMI sau a agenţiilor de rating.

Finanţele au selectat, la începutul lunii septembrie, băncile HSBC, Deutsche Bank şi EFG Eurobank pentru a asigura plasarea şi distribuţia către investitori a emisiunii de euroobligaţiuni. Aceasta avea o valoare indicativă cuprinsă între 500 de milioane de euro şi 1,5 miliarde de euro, cu o maturitate cuprinsă între cinci şi şapte ani. Valoarea finală a emisiunii urma să fie stabilită în funcţie de condiţiile existente în piaţă şi de necesităţile de finanţare ale bugetului de stat.

Riscul a crescut

Specialiştii din Finanţe sperau să obţină un randament de 6% pe an, iar condiţiile dinaintea declanşării crizei politice permiteau acest lucru. De atunci, însă, percepţia de risc asupra României s-a înrăutăţit. Primul semnal concret a fost dat la 6 octombrie, când agenţia de rating Standard and Poor's a atribuit ţării noastre un nou calificativ, ce indica o bonitate relativ scăzută a statului la împrumuturile în monedă străină.

Din şapte trepte de ierarhizare a bonităţii, ţara noastră se plasează la al patrulea prag, cel mai bun fiind „1+“, iar cel mai slab „6“. Concret, acest lucru înseamnă o capacitate de returnare a creanţelor între 50% şi 70%.

Emisiunea de eurobonduri era destinată, în principal, pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetar. O altă sursă de fonduri pentru acoperirea găurilor la buget este şi FMI, care a acceptat ca jumătate din ultimele două tranşe din 2009 să finanţeze deficitul. Împrumutul de la FMI vine la o dobândă medie de 3% pe an.

Criza politică ameninţă, însă, respectarea angajamentelor cu Fondul şi, pe cale de consecinţă, tranşele viitoare. Soluţia ultimă rămân băncile interne, care însă nu vor să scadă dobânzile sub 10%, chiar dacă dobânda-cheie fixată de BNR este de 8%.