Europa, obligata sa aleaga intre Franta-Germania si SUA

Liderii UE - profund divizati. Majoritatea cetatenilor Uniunii Europene se opun atacarii Irakului. Candidatii la aderare n-au fost invitati la reuniune, "ca sa nu complice situatia". Premierii

Liderii UE - profund divizati. Majoritatea cetatenilor Uniunii Europene se opun atacarii Irakului. Candidatii la aderare n-au fost invitati la reuniune, "ca sa nu complice situatia". Premierii Poloniei, Turciei, Maltei si Letoniei nu vor veni la Bruxelles Astazi, la ora 18, incepe la Bruxelles reuniunea extraordinara a liderilor UE dedicata crizei irakiene. Summitul "celor 15" - al carui scop este formularea unei pozitii comune fata de iminentul razboi din Irak - pare sa aiba putine sanse de reusita. Presedintia elena a Uniunii, care a convocat reuniunea, a avut mari dificultati sa-i convinga pe unii sefi de state sa se deplaseze la Bruxelles; sceptici fata de ajungerea la un punct de vedere comun, acestia se temeau ca summitul va provoca rupturi ireparabile intre membrii UE, in loc sa stranga randurile in jurul unei pozitii rezonabil pacifiste. Raportul inspectorilor ONU in Irak, prezentat saptamana trecuta in fata Consiliului de Securitate al ONU, si manifestatiile pacifiste de sambata, care au reusit sa adune in marile capitale ale lumii un numar-record de adversari ai razboiului, par sa fi intarit pozitia nucleului franco-german al Uniunii, acordandu-i un plus de autoritate. Tandemul Paris-Berlin va incerca azi sa-si convinga partenerii sa subscrie punctului lor de vedere: acela ca atacarea Irakului trebuie privita ca o solutie ultima, inaintea careia trebuie epuizate toate caile diplomatice pentru dezarmarea regimului de la Bagdad. In definitiv, o declaratie similara fusese adoptata deja, la 27 ianuarie, de toti cei 15 ministri ai Uniunii, care anuntasera atunci ca aceasta este pozitia comuna a UE in criza irakiana. Doua zile mai tarziu, aceasta asa-zisa "pozitie comuna" fusese aruncata in aer de "scrisoarea celor 8" lideri din Marea Britanie, Italia, Spania, Portugalia, Danemarca, Ungaria, Cehia si Polonia, care si-au exprimat sustinerea neconditionata fata de planurile americane de atacare a Irakului. De atunci, divergentele intre membrii UE s-au tot agravat, punand sub semnul intrebarii capacitatea Uniunii de a functiona vreodata ca o forta unitara. Cei zece viitori membri si cei trei candidati la aderare au simtit deja primele efecte ale acestor tensiuni. Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Ciprul si Malta - care trebuie sa semneze, luna viitoare, tratatele de preaderare la UE -, ca si Romania, Bulgaria si Turcia n-au fost invitate la summitul "celor 15". Reprezentantii acestor tari vor sosi la Bruxelles abia marti, cand li se va comunica decizia luata de membrii UE, decizie pe care vor fi sfatuiti sa o sustina intocmai. In vremuri normale, la un asemenea summit ar fi fost invitati, fara alte discutii, si candidatii la aderare, cu atat mai mult, cu cat zece dintre ei sunt, practic, la un pas de intrarea in Uniune. Pro-americanismul est-europenilor - reflectat, recent, de declaratia de sustinere fata de Washington semnata de membrii Grupului Vilnius - i-a iritat mult pe "vechii europeni". Franta, Germania si Belgia i-au cerut Greciei sa evite "complicarea discutiilor" si sa nu-i cheme pe candidati la Bruxelles decat a doua zi dupa summit. Discutiile se anunta, oricum, extrem de dificile cu 15 participanti; cu 28 vor fi de-a dreptul haotice, s-a sugerat. Si, daca este sa se respecte strict litera legii, un stat nu poate participa la deciziile comunitare decat dupa ce a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii. Aceasta atitudine i-a revoltat pe multi candidati, care s-au simtit, din nou, discriminati. Diplomati est-europeni si-au pus chiar intrebarea daca nu cumva si dupa aderare tarile lor vor avea acelasi statut de "membri de rangul doi", care vor trebui sa accepte tot ce li se va dicta "de sus". Premierul polonez, Leszek Miller, a decis sa boicoteze reuniunea de la Bruxelles, trimitandu-si in loc ministrul de Externe. Si Turcia, Malta si Letonia vor fi, foarte probabil, reprezentate tot la nivel inferior, de sefii diplomatiilor. Romania, in schimb, va fi, ca de obicei, reprezentata la cel mai inalt nivel: si presedintele Iliescu, si premierul Nastase se vor afla, marti, la Bruxelles. Chestiunea irakiana nu-i divizeaza pe europeni, ci doar pe liderii lor politici. Conform sondajelor, opinia publica atat din Estul, cat si din Vestul Europei este, in proportie de 75-80%, ostila declansarii unui razboi in Irak fara girul Natiunilor Unite. Intre britanici, francezi, germani sau polonezi nu sunt mari diferente in aceasta privinta; potrivit unui sondaj Gallup Europe publicat ieri in "Le Monde", 82% dintre cetatenii din statele UE si 75% dintre cetatenii din cele 13 tari candidate se opun atacarii unilaterale a Irakului. 57% dintre vest-europeni si 51% dintre est-europeni ar fi dispusi sa sustina o interventie in Irak decisa de Consiliul de Securitate al ONU. In Marea Britanie, cel mai fidel aliat al Statelor Unite, 82% dintre cei chestionati se opun unei actiuni unilaterale in Irak. Popularitatea premierului Tony Blair, care a repetat, ieri, disponibilitatea guvernului sau de a participa la atacarea Irakului si fara autorizarea Natiunilor Unite, a scazut considerabil; creditat cu 35% din sprijinul electoratului, Partidul Laburist a atins una dintre cele mai scazute cote de popularitate din timpul guvernarii Blair.