"Este regretabil ca Romania a semnat acordul cu SUA"

afirma ministrul francez pentru afaceri europene

Aflata in Romania, dna Noelle Lenoir, ministru delegat pentru afaceri europene, a acordat in exclusivitate pentru Adevarul urmatorul interviu: - Semnarea acordului dintre Romania si Statele Unite cu privire la CPI a provocat o reactie dura din partea UE. Franta s-a abtinut sa-si exprime public reprosurile la adresa autoritatilor de la Bucuresti. Se poate intelege deci ca Parisul cunoaste motivele pentru care Romania a intreprins un astfel de demers? - Am aflat oarecum cu surprindere despre semnarea acestui acord si, sincer vorbind, nu prea am inteles motivele care au impins Romania sa incheie in graba un astfel de acord fara sa fi asteptat decizia Uniunii Europene, cand insasi presedintia daneza propusese tuturor tarilor candidate, deci si Romaniei, asocierea la consultatiile comunitare de la inceputul lunii septembrie in vederea sustinerii unei pozitii comune. Stim ca, in prezent, americanii fac demersuri pentru a starni interesul tarilor candidate in vederea incheierii de acorduri bilaterale de ne-extradare, punandu-i pe cetatenii americani la adapost fata de Curtea Penala Internationala. Din punctul nostru de vedere, este regretabil ca Romania a fost singura tara candidata care a dat curs acestei solicitari. Semnarea acestui acord de catre Romania constituie, din punctul de vedere al Frantei, o problema cu privire la datoria de solidaritate comunitara. Aceasta solidaritate nu trebuie sa se exercite in sens unic, in momentul in care Romania are nevoie de Europa - si stiti bine ca, in astfel de cazuri, Franta a fost intotdeauna avocatul Romaniei pe langa partenerii ei - dar si cand Europa are nevoie de Romania, cum era cazul in aceasta situatie. - In ipoteza in care UE s-ar opune unui acord cu Statele Unite pentru Curtea Penala Internationala, ce ar trebui sa faca, dupa opinia dumneavoastra, autoritatile de la Bucuresti? - Romania este un stat suveran care isi asuma responsabilitatile. Ea risca astazi sa se gaseasca in pozitie inconfortabila. Aceasta situatie ar fi putut fi evitata daca Romania ar fi jucat acest joc participand la cautarea unei pozitii europene comune fata de solicitarile americane. - Considerati ca dificultatile provocate in Franta de cativa cetateni romani (cersetorie, furturi) ar trebui sa conduca la reintroducerea, de catre tara dumneavoastra, a regimului de vize pentru toti romanii? - Mai intai trebuie sa reamintesc ca decizia renuntarii la obligativitatea vizelor pentru cetatenii romani este o decizie comunitara, si nu nationala. Ar fi deci necesara o noua decizie comunitara pentru a restabili aceasta obligatie, ceea ce implica o procedura lunga si complexa. Franta nu isi pune problema sa ceara reintroducerea vizelor. In fond, nu mi s-ar parea de dorit ca actiunile reprobabile ale catorva indivizi sa duca la o masura de natura unei sanctiuni colective pentru toti cetatenii romani. Acestea fiind spuse, problema delincventilor romani din tara noastra nu este numai o problema franceza, ci si o problema romaneasca. Din aceasta cauza, solutiile trebuie cautate in comun. Din acest punct de vedere, vizita la Bucuresti a ministrului francez de Interne, dl Nicolas Sarkozy, si a secretarului de stat francez pentru probleme sociale, dna Dominique Versini, a avut o importanta speciala pentru aprofundarea relatiilor noastre bilaterale, pentru ca a avut ca scop semnarea a doua acorduri si a unui angajament intre cele doua tari ale noastre, in vederea ameliorarii colaborarii in domeniul afacerilor interne si protectiei minorilor romani in dificultate. - Credeti ca Romania si Bulgaria vor putea primi la Copenhaga o foaie de parcurs cu termenele exacte ale aderarii lor la UE? - Franta sustine candidaturile Romaniei si Bulgariei, care apartin aceluiasi proces de largire ca si ceilalti candidati, chiar daca acest calendar nu este tocmai acelasi. Consiliul european de la Sevilla a recunoscut, de altfel, ca aceste doua tari au realizat progrese considerabile pe calea aderarii lor, chiar daca mai sunt probleme importante de rezolvat. Nu vom diminua eforturile in favoarea candidaturii romane si bulgare dupa Copenhaga, si puteti conta pe angajamentul pe care si l-a luat Franta. Astfel, Consiliul european din decembrie va trebui sa reprezinte ocazia actualizarii foilor de parcurs ale tarilor candidate care se afla inca in procesul de negociere si adoptarii in favoarea lor a unei strategii de pre-aderare, revizuita si intarita. Aceste noi angajamente ar putea sa fie insotite si de o crestere a ajutorului financiar de pre-aderare si, daca ritmul actual al negocierilor este mentinut, de un calendar mai exact pentru procesul de aderare. Solicitarile romane si bulgare in vederea unor date ferme prevazute pentru incheierea negocierilor si pentru aderare vor trebui examinate din aceasta perspectiva, in functie de raporturile asupra progreselor pe care Comisia trebuie sa le prezinte in octombrie pentru fiecare dintre tarile candidate.