Video Eșecul tichetelor pentru activități casnice după doi ani: „Oamenii vor banii în mână, nu drumuri la oraș”

Lansate cu scopul de a scoate munca din gospodării la lumină, tichetele pentru activități casnice au devenit, după doi ani de la adoptarea legii, mai degrabă o povară birocratică decât un sprijin. Deși promit asigurări de sănătate și pensie, sistemul se lovește de refuzul prestatorilor care vor „banii în mână la finalul zilei” și de distanțele uriașe pe care aceștia trebuie să le parcurgă pentru a preschimba tichetele în numerar. În județul Olt, de exemplu, cifrele arată un interes scăzut, singurii care „accelerează” utilizarea lor fiind persoanele aflate în prag de pensionare, care încearcă cu disperare să-și completeze stagiul de cotizare.

Intenția de a integra în adevăratul sens pe piața muncii prestatorii casnici, astfel încât, în baza muncii pe care o depun, aceștia să aibă asigurare de sănătate și contribuții la sistemul public de pensii, nu a făcut prea mulți pași.

Legea care reglementează plata activităților din gospodărie (exclusiv cele în scop comercial) cu tichete pentru activități casnice a fost adoptată în 2022. A intrat în vigoare la începutul anului 2024, când au fost gata normele de aplicare, iar de la mijlocul anului 2024 au început efectiv să se înregistreze în platformă persoane dispuse să presteze aceste munci și beneficiari interesați să facă plata cu tichete pentru activități casnice.

Activitățile casnice pot fi plătite cu tichete care te sigură la sănătate și pensii FOTO: Pixabay

După un an și jumătate de aplicare lucrurile încă nu decurg lin. Relativ puține persoane sunt interesate să fie plătite cu tichete, deși prestatorii, pe de altă parte, sunt cam singurii care au și beneficii reale de pe seama acestui sistem.

Sistemul ar trebui, teoretic, să ajute la diminuarea muncii „la negru” și să crească numărul asiguraților în sistemul de pensii și sistemul de sănătate. Practic, este atât de greu de pus în practică încât, într-un județ întreg, într-un an și jumătate, au fost răscumpărate puțin peste 15.000 tichete.

Pentru a beneficia de tichete, și prestatorii (lucrătorii casnici) dar și beneficiarii muncii prestate trebuie să se înscrie pe o platformă informatică, iar aici apare prima mare problemă, pentru că demersul este unul dificil fără ajutor. Mai departe, chiar dacă au reușit să facă asta, preschimbarea tichetelor în bani este un proces greoi. De exemplu, un prestator din Corabia, Olt, trebuie să se deplaseze la Slatina, la 80 de kilometri, să-și preschimbe tichetele, dacă a optat pentru cele în format fizic.

Prestatorii care au apelat la această metodă legală de lucru, o dovedesc datele, sunt preponderent cei care au deja un loc de muncă și suplimentar prestează munci casnice, astfel că scopul de a scoate șomerii din masa celor dependenți rămâne un obiectiv greu de atins.

Ce sunt tichetele de activități casnice

Legea care reglementează modul în care persoanele fizice pot desfășura activități casnice în schimbul unei remunerații acordate sub formă de tichete de activități casnice este Legea 111/2022. Legea prevede că între prestator și beneficiar se stabilește un raport juridic prin acordul de voință al părților, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităților casnice.

Prestatorul casnic este acea persoană fizică ce poate desfășura activități casnice ocazionale în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remunerații acordate exclusiv sub formă de tichete de activități casnice. Beneficiarul casnic este acea persoana fizică în folosul căreia prestatorul casnic desfășoară activități casnice, iar activitatea casnică presupune „acea activitate ocazională, necalificată, desfășurată de un prestator casnic în legătură cu gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, în calitate de beneficiar casnic”. Activitatea casnică nu este efectuată în scop comercial și nu se efectuează în beneficiul unor terți, mai prevede legea.

Activitatea se poate desfășura în gospodăria beneficiarului casnic, la domiciliul prestatorului casnic sau în alt loc necesar desfășurării acesteia, stabilit de comun acord cu beneficiarul, și include: servicii de curățenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent etc.

Tichetele de activități casnice au o valoare nominală de 15 lei, din care lucrătorului casnic îi revin efectiv 12 lei, 3 lei/tichet mergând în pușculița statului, e drept, pentru asigurări la sănătate și pensii. Doar că prestatorul care le primește ajunge asigurat nu de la primul tichet primit, ci cu condiția preschimbării a cel puțin 85 de tichete de activități casnice, respectiv 1.275 de lei/lună (jumătate din salariul minim net).

Tichetele nu se pot transfera și nu pot fi utilizate pentru achiziția de bunuri și servicii. Aceste tichete se pot achiziționa: de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București; de la poștă; sau prin intermediul unei platforme electronice, accesibilă la adresa https://tichete.anofm.ro/.

Odată intrat în posesia tichetelor, prestatorul muncii are la dispoziție 12 luni pentru a le preschimba în bani. Această preschimbare se poate face fie în numerar, fie prin ordin de plată/transfer în contul bancar al prestatorului, prin platforma amintită anterior.

Poți fi răsplătit cu primă în tichete pentru activități casnice

Avantajele sociale și fiscale sunt de nepus la îndoială pentru prestatorii serviciului, cu atât mai mult dacă pentru acesta venitul din prestarea de activități casnice este singurul înregistrat. Aceste persoane pot beneficia de indemnizația de șomaj. Beneficiază, în plus, de asigurări în sistemul de asigurări sociale de sănătate și de pachetul de servicii medicale de bază – dar doar de la data la care a solicitat preschimbarea a cel puțin 85 de tichete de activități casnice (și beneficiul se menține cu condiția preschimbării lunar a minimum 85 de tichete).

Prestatorii casnici datorează doar impozit pe venit (10%) și contribuția la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului de activități casnice, impozitele și contribuțiile datorate fiind reținute la momentul preschimbării tichetelor în bani, iar obligațiile fiscale se plătesc de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în numele prestatorilor casnici.

Avantajul beneficiarului casnic, pe de altă parte, este acela că, dacă a achiziționat și utilizat într-un an calendaristic un număr de cel puțin 600 de tichete de activități casnice, poate beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de 75 de tichete de activități casnice.

Beneficiarul casnic poate achiziționa aceste tichete casnice, dar le poate și primi de la angajator (dacă la rândul său este angajat), angajatorii putând acorda salariaților proprii, sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activități casnice, suportând valoarea nominală a acestora.

Tichetele de activități casnice achiziționate de angajatori se emit de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă „cu precizarea numelui, prenumelui și codului numeric personal ale angajatului care este în drept să utilizeze tichetul de activități casnice, în calitate de beneficiar casnic”.

Angajații care le-au primit datorează impozit pe venit, însă nu datorează contribuții sociale obligatorii pentru sumele reprezentând contravaloarea tichetelor, în timp ce angajatorii nu datorează contribuția asigurătoare pentru muncă.

La 600 de tichete achiziționate de angajator pentru un salariat într-un an, în anul următor angajatorul poate solicita gratuit un număr de 50 de tichete de activități casnice/angajat.

Doar că facilitățile sunt atât de neînsemnate încât, în județul Olt, potrivit directorul adjunct al AJOFM Olt, Narcisa Șerban, niciun angajator nu a achiziționat tichete pentru angajații săi.

„Am încercat chiar și în școli să popularizăm, pentru că activitățile pot fi prestate de la 16 ani”

Printre categoriile vizate în mod special de către consilierii de muncă pentru a beneficia de tichetele de activități casnice se numără beneficiarii de venit minim de integrare (foștii „VMG-iști”). Cei mai mulți se regăsesc, în județul Olt, în mediul rural, iar informarea s-a realizat cu ajutorul autorităților locale. Efectele întârzie să apară, prestatorii care s-au înregistrat în platformă și au prestat munci casnice fiind preponderent din mediul urban și, deloc fără importanță, oameni care au un loc de muncă, însă lucrează pentru a-și suplimenta veniturile, a precizat directorul-adjunct al AJOFM.

„Am încercat chiar și în școli să popularizăm, pentru că beneficiarii pot fi și la 16 ani. Cei mai mulți care au beneficiat, și beneficiari și prestatori, sunt mai mult în mediul urban”, a precizat Narcisa Șerban în cadrul unei ședințe care s-a desfășurat la Prefectura Olt.

În județul Olt au fost achiziționate doar 10.000 tichete online și peste 5.000 tichete în format fizic, iar la această cifră s-a ajuns printr-un efort substanțial de informare al angajaților AJOFM.

De unde interesul scăzut

Prestatorii de activități casnice, a fost una dintre concluziile dezbaterii oficiale de la Prefectura Olt, își doresc ca la finalul zilei să meargă acasă cu banii în mână (mai rar în cont).

„Ei vor seara banii în mână, este o realitate”, a punctat Emil Marinescu, reprezentant din partea patronatelor. „Atât prestatorul cât și beneficiarul trebuie să aibă adresă de e-mail (n. red. - la înregistrarea în platformă). După aceea, acești beneficiari ce vor. A fost azi la muncă, seara să-i dau banii, or decontarea acestor tichete durează. Și nu sunt 15 lei, sunt 12 lei într-un final. Ca să te deplasezi de la Vitomirești la Slatina să decontezi...”, a spus Marinescu.

Modalitatea destul de greoaie de preschimbare a tichetelor îi face de asemenea pe mulți să nu accepte o astfel de plată. În plus, nici beneficiarii muncii prestate nu au prea mari facilități astfel încât interesul să fie mare pentru a cumpăra și a da mai departe tichetele sociale, așa că niciuna dintre părți nu renunță la plata informală.

Narcisa Șerban a precizat că, în schimb, în ultima perioadă se observă un interes crescut pentru a presta activități casnice cu plata în tichete din partea persoanelor care mai au o perioadă scurtă până la pensionare și au nevoie de perioade de cotizare în sistemul public de pensii.

„În ultima perioadă este o accelerare a cumpărării, (...) persoane din această categorie tind să răscumpere cât mai multe tichete”, a precizat Șerban.

Lucrurile s-ar putea schimba dacă statul ar gândi modificări în modalitatea de preschimbare a tichetelor. Variantele rezultate din discuții au fost fie implicarea primăriilor, fie chiar posibilitatea ca tichetele să poată fi preschimbate în magazinele mai mari.

Și numărul de tichete care poate fi primit pentru o zi de muncă este limitat, un tichet putând fi înregistrat în platformă doar pentru o oră întreagă de muncă (iar o zi de muncă nu poate fi, legal, mai mare de 8-12 ore), ceea ce din start nu corespunde cu costul cu forța de muncă practic la această dată pe piață.

„Vedeți, punem foarte multe restricții și vrem să avem rezultate”, a punctat șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Olt, Cristian Ungureanu. Funcționarea acestui sistem, pe de altă parte, ar aduce clar un control într-o zonă în care, altfel, inspectorii de muncă nu au acces, a mai arătat Ungureanu, pentru că nu pot fi controlate persoane care nu au calitatea de angajator. „Legea este foarte bine intenționată. Ar fi foarte benefic dacă s-ar face o propunere ca pe lângă activitatea AJOFM să fie implicate și UAT-urile. Să asigure consiliere și chiar decontul să se facă la primărie. S-ar reduce foarte mult distanțele”, a mai spus șeful ITM Olt.