Epoca de glorie a CIA a apus

Agentia si-a deschis (partial) portile vizitatorilor si are consilier de imagine la Hollywood

Ce s-a ales din puternica si misterioasa organizatie de altadata? Mai produce agentia spioni-model in serie, invincibili ca pe vremea razboiului rece (asa cum cel putin se vedea in filme)? Deja afectata de schimbarile produse dupa 1989, apoi de loviturile primite din interior si din afara sa, Agentia a fost expusa oprobriului public, tocata in Congres si debarcata de pe soclul ce parea candva inexpugnabil. Lovitura de gratie a primit-o insa dupa atentatele din 11 septembrie 2001. Zguduita de scandaluri cu spioni dubli si demisii in lant, pusa la zid pentru cheltuieli nejustificate si incompetenta, CIA a cazut in dizgratia americanilor, cedand locul altor servicii de informatii, mai putin expuse. Astazi, agentia a iesit din umbra, misterul s-a destramat, aura de invincibilitate asisderea. Reporterii cotidianului "Le Figaro" au realizat acasa la CIA un reportaj despre nostalgiile trecutului si provocarile viitorului.
Adresa indicata pe hartile rutiere
Mult timp tinuta la secret, CIA are azi adresa oficiala si inscriptionata, pentru curiosi, pe hartile auto: Langley, Virginia, la 12 kilometri de Washington, pe dreapta. Nu orice gura-casca poate patrunde insa acolo fara autorizatie. Un grilaj cam darapanat inconjoara cele 100 de hectare pe care le ocupa cladirile si "acareturile" Agentiei, inclusiv parcarea pentru masinile celor cateva mii de angajati. Nu se stie cu precizie cati, numarul acestora fiind confidential. Baraje de securitate intrerup din cand in cand accesul spre cladiri. Supravegherea a devenit mai vigilenta de vreo 12 ani incoace, de cand, intr-o zi din ianuarie 1993, pakistanezul Aimal Kasi a coborat din masina sa cu un AK-47 pe umar si a deschis focul drept in poarta principala de acces, ucigand doi agenti si ranind alti trei. La cateva sute de metri mai incolo, doua banci asezate discret langa un zid de granit amintesc lumii atentatul si victimele sale.
Zidul amintirii si stelutele sale anonime
Pe dreapta, in holul de la intrarea cladirii principale, un colos de beton care adaposteste 130.000 de metri patrati de birouri, vizitatorul care a patruns pana aici poate admira zidul amintirii pe care figureaza 83 de mici stelute, in memoria celor 83 de agenti cazuti la datorie. In fata memorialului, pe o placa de marmura e asezata cartea de onoare, legata in piele neagra, in care sunt trecute numele celor cazuti. Dar numai o parte dintre ele, anumite stelute ramanand anonime. Dezvaluirea identitatii agentilor sub acoperire e in continuare o problema controversata, prelungita si dincolo de moarte. Undeva, pe alt zid al holului, o fraza din Evanghelia Sfantului Ioan:" Veti afla adevarul, iar adevarul va va elibera" e cumva contrazis de stelutele ramase anonime. Deconspirarea anumitor identitati a apartinut penultimului director al CIA, George Tenet, care a dorit astfel sa repoleiasca blazonul agentiei, amintindu-le americanilor de jerfa agentilor pentru binele natiunii.
Cand "Wild Bill" a tras cu pistolul in Biroul Oval
In fata zidului amintirii e amplasata statuia de bronz a generalului William Donovan, supranumit "Wild Bill". Legendarul general a pus pe picioare serviciile secrete americane in timpul celui de-al doilea razboi mondial pentru fostul sau coleg de facultate, presedintele Franklin D. Roosevelt. Din legendele legate de personaj, una circula si azi in Agentie: aflat in vizita la Casa Alba, generalul si-a golit incarcatorul pistolului la doi pasi de Roosevelt, care vorbea la telefon si n-a auzit nimic. Generalul i-a prezentat acestuia rezultatul, gaurile si pistolul fumegand, pentru a-i demonstra eficacitatea noului amortizor al armei. Gestul lui "Wild Bill" ii face sa viseze si azi pe nostalgicii care acuza constrangerile la care e supusa Agentia in prezent. De la sfarsitul anilor '70, CIA a fost plasata sub controlul Congresului, in urma scandalurilor legate de implicarea sa in afacerea Watergate, in activitati de spionaj intern si tentative de asasinate politice in strainatate.
Microfonul "deghizat" in excremente de tigru si robotul-peste
Cu ocazia celei de-a 50-a aniversari, CIA a inaugurat o galerie consacrata epocii razboiului rece. In vitrine sunt expuse raritati si ciudatenii datand din epoca, precum robotul-peste, un microfon utilizabil in jungla, "deghizat" in excremente de tigru, un microaparat foto creat special pentru a fi "prins" de pieptul porumbeilor calatori etc. Arhivele muzeului cuprind, de asemenea, scrisori rarisime, precum cea a Svetlanei Alliluyeva, fiica lui Stalin, in care aceasta cerea azil politic in Statele Unite. O alta, datata din 9 ianuarie 1963 si declasificata 17 ani mai tarziu, e semnata de Kennedy si reprezinta prima recunoastere a Casei Albe privind criza rachetelor din Cuba. Colectia, care face sa paleasca Muzeul spionajului din Washington, deschis circuitului turistic, e inchisa accesului publicului. Ea e dedicata exclusiv angajatilor CIA, pentru a le dezvolta simtul istoriei si sentimentul apartenentei la comunitatea de informatii, explica o fosta agenta.
Agentii de azi, intre dezamagire si birocratie sufocanta
Galeria epocii de aur a CIA prezinta o Agentie asa cum au visat-o multi dintre angajatii de azi. Pentru multi dintre ei, munca pe care o fac nu se ridica la inaltimea mitului. Zvonurile demisiei iminente a actualului director, Porter Goss, circula periodic pe culoarele Agentiei. Oricum, postul care altadata conferea ocupantului puteri aproape nelimitate nu mai e ce a fost. Actualul director a fost privat pana si de briefingul zilnic de la Casa Alba prin numirea lui John Negroponte in pozitia de super-patron al comunitatii de informatii americane. Ca urmare, CIA a intrat in randuri, numarandu-se si ea printre celelalte 15 agentii care formeaza comunitatea. In plus, toata lumea se supune acum unor reguli de securitate interna stricte si complicate, mai ales din 1994 incoace. Vinovatia apartine "cartitei" Aldrich Ames, fostul sef al serviciilor de contraspionaj ale CIA, care s-a aflat timp de noua ani in solda KGB-ului. Pentru a obtine informatii, agentii nu acceseaza in trei secunde, ca in filme, calculatorul central, ci sunt nevoiti sa completeze zeci de formulare si hartii justificatoare. In eforturile sale de a deveni mai transparenta, fara a incalca regulile secretului, dar si pentru a-si corija imaginea terfelita si distorsionata, CIA a decis sa-si delege, la Hollywood, un "ambasador" pe post de consilier pentru filmele de actiune.