Eoliene second-hand în Delta Dunării

Primele centrale instalate în comuna dobrogeană Valea Nucarilor nasc controverse în rândul localnicilor Instalaţiile nu sunt noi, ci au fost cumpărate la mâna a doua, de la nemţi, care

Primele centrale instalate în comuna dobrogeană Valea Nucarilor nasc controverse în rândul localnicilor

Instalaţiile nu sunt noi, ci au fost cumpărate la mâna a doua, de la nemţi, care îşi montează în loc unele mai performante. Unii nu le vor, pentru că se tem de efectul pe care l-ar avea asupra păsărilor, care nu mai pot cuibări în apropierea lor. Alţii spun că sunt bune şi că produc energie ieftină şi curată. Şi în timp ce localnicii se ceartă, tot mai mulţi oameni de afaceri străini se arată interesaţi să investească aici şi acum.

O vorbă de-a locului spune că în Dobrogea vântul bate de două ori pe an, prima jumătate de an dintr-o parte şi în a doua jumătate din cealaltă parte. Investitorii interesaţi de producerea energiei eoliene au aplecat urechea şi au tras în zonă ca la miere. Locul optim pentru instalarea centralelor eoliene trebuie să aibă media vântului cât mai ridicată, spun specialiştii, dar vântul trebuie să sufle constant, nu în rafale. În plus, zona trebuie să fie accesibilă pentru camioane de mare tonaj şi să fie cât mai aproape de reţeaua electrică. Locuri optime din punctul ăsta de vedere s-au găsit în comunele tulcene Valea Nucarilor şi Topolog.

Trei turbine, multe discuţii

În Valea Nucarilor, primele trei turbine au fost instalate abia acum o lună, stârnind curiozitatea localnicilor, dar şi proteste din partea diverselor organizaţii neguvernamentale locale. "ONG-urile şi diverşi specialişti, mai ales ornitologi, au făcut presiuni asupra noastră să refuzăm genul ăsta de investiţii pentru că sunt dăunătoare păsărilor. Dar noi nu putem să ratăm ocazia, acum, cât sunt second-hand. Şi cum sătenii sunt uşor influenţabili, mulţi cred, sincer, că ar fi bine să renunţăm. Noi, ca Primărie, am avut interesul să îi susţinem pe investitori, pentru că ne aduc un venit la consiliul local, aşa că am pledat pentru eoliene", spune Alexandru Tudor, viceprimarul din Valea Nucarilor. "Şi pe noi ne-au sfătuit nişte specialişti, care ne-au asigurat că zona are mai curând nevoie de investiţii în turism, şi nu de turbine eoliene, dar nu cred că cele două tipuri de investiţii se exclud şi de aceea le-am acceptat", adaugă viceprimarul.

Regiuni protejate, bani europeni

"O problemă reală pentru noi este programul Natura 2000, care presupune transformarea în arii protejate a multor regiuni din Tulcea, program care, după părerea mea, intenţionează să protejeze fauna şi flora, dar nu şi omul. Acest program ar limita drastic condiţiile de investiţii în zonă. Programul a născut multe nemulţumiri în rândul administraţiilor locale. Noi suntem chiar un caz fericit în acest sens, dar sunt localităţi care vor fi protejate în proporţie de 80-90%", spune Ileana Perşinaru, primarul din Valea Nucarilor.

Riscuri mici pentru păsări

Cei mai mulţi investitori interesaţi de Dobrogea spun că şi din punctul lor de vedere problema în zonă sunt suprafeţele protejate. "Sunt mai multe tipuri de zone de protecţie, iar noi am ales satul Agighiol, din Valea Nucarilor, pentru că este un punct ferit de astfel de proiecte. Oricum, am avut probleme cu ecologiştii, contrar tuturor aşteptărilor. Ne gândeam că o să ne îmbrăţişeze când ne vor vedea cu eolienele, dar nu a fost aşa. Ei o ţin una şi bună că precis vom omorî păsările şi de aceea ni se împotrivesc", spune Gheorghe Tripon, reprezentantul Green Energy Group. "A fost un mit care a persistat ceva timp şi în Europa când, acum 30 de ani, s-au montat primele turbine, dar nu este ceva real. Nemţii au în picioare 20.000 de turbine, au făcut studii amănunţite şi au ajuns la concluzia că o turbină omoară 0,037 de păsări pe an, adică de 20 de ori mai puţin decât un km de linie de înaltă tensiune. Există în literatura de specialitate două exemple celebre de parcuri care chiar au avut probleme de genul ăsta. Unul cu 4.000 de turbine şi altul cu 6.000 de turbine, primul se află în Spania şi celălalt în SUA. Acolo au fost probleme pentru că erau turbine de diferite tipuri, existau şi turbine plasate pe stâlpi din ăia zăbreliţi, cum sunt cei de înaltă tensiune, şi păsările care încercau să poposească pe spiţele acelea erau pulverizate. La noi nu e cazul", adaugă Tripon.

În proximitate - da, în rezervaţie - nu

Alta este însă părerea specialiştilor de la Societatea Ornitologică Română, care consideră că amplasarea eolienelor în interiorul rezervaţiei este nocivă. "Noi ne opunem şi instalării turbinelor pe o rază de 30 de km de la marginea rezervaţiei Delta Dunării. Adică nici în proximitatea rezervaţiei nu ar trebui să fie permis.
Avem ca argumente studii recente făcute în SUA care arată că sunt dăunătoare mai ales pentru păsările răpitoare", susţine Cristian Fântână, director de conservare în cadrul Societăţii Ornitologice Române. Dar legea permite instalarea eolienelor la marginea rezervaţiei şi ornitologilor nu le rămâne decât să convingă legiuitorul să modifice legea.

În total vor fi 60

O parte din terenurile pe care s-au făcut investiţiile din Valea Nucarilor sunt concesionate, altele au fost cumpărate de la particulari. "Turbinele în sine ocupă puţin spaţiu - pentru instalarea uneia ai nevoie de 10 metri pătraţi, însă am luat în concesiune păşuni cu o suprafaţă de 200 de ha pe care nu le îngrădim, iar sătenii continuă să aducă vitele la păşunat acolo. Intenţionăm să instalăm un parc cu 60 de turbine, deci o investiţie de aproape 250 milioane de euro", adaugă Gheorghe Tripon. Turbinele de la Agighiol sunt de ocazie, iar ocazia nu trebuie să fie ratată. În lume sunt doar câţiva producători de turbine şi listele de aşteptare sunt extrem de încărcate, ajungând până la patru ani intervalul dintre comandă şi achiziţie. Dar cum în Germania există deja prea multe turbine şi ramura e încă în expansiune, guvernul de la Berlin a propus să se înlocuiască mai multe turbine de capacitate mică cu una singură, mai puternică. Altfel spus, se scot din uz cinci turbine mici şi le înlocuiesc cu trei mari, cu banii primiţi subvenţie de la stat. Turbinele din Dobrogea sunt astfel de piese, scoase din uz de nemţi şi ajung la 300.000 de euro bucata. Cele noi şi de capacităţi mari pot ajunge şi la 3 milioane de euro bucata.

Amplasarea, singura problemă

În România nu există firme specilizate în măsurători de vânt, iar investitorii îşi aleg locurile de amplasare mai mult intuitiv. "Am văzut că pomii se duc puternic într-o parte şi am zis, dom'le, aici e vânt şi aici ne oprim. Aşa se face la noi: empiric. Am vrea să investim şi în Moldova, dar acolo nu se înclină aşa de evident copacii, va fi mai coplicat să alegem locul", spune amuzat George Tripon. La nemţi se fac studii complexe care măsoară turbulenţele de vânt în detaliu, dar acestea sunt şi foarte scumpe. Un exemplu de amplasare nepotrivită a fost în cazul turbinei de la Topolog, care iniţial a fost plasată în parcul industrial de la Ploieşti şi nu avea randament şi apoi a fost strămutată în Dobrogea. Aici a mers. Zonele sterpe din Dobrogea ar putea deveni, în curând, imense <> cu sute de eoliene, care vor produce mult râvnita energie din surse nepoluante.