Enigma summit-ului atomic din timpul razboiului impotriva Germaniei

Misterele fizicii cuantice apar de nepatruns pentru nespecialisti, care, de altfel, nici nu sunt cine stie ce preocupati de aceasta ramura a stiintei moderne. In aceeasi masura, ramane si pana astazi

Misterele fizicii cuantice apar de nepatruns pentru nespecialisti, care, de altfel, nici nu sunt cine stie ce preocupati de aceasta ramura a stiintei moderne. In aceeasi masura, ramane si pana astazi un mister natura intalnirii, din 1941, dintre doi mari savanti atomisti, danezul Niels Bohr (foto de sus) si germanul Werner Heisenberg. Cel de-al doilea era seful programului atomic secret al Germaniei hitleriste, in vreme ce Bohr, evreu de origine, ii fusese mentor. Intalnirea a avut loc in Danemarca ocupata de catre nemti. Care a fost scopul acestui "summit" intre cei doi specialisti? A incercat Heisenberg, cel care a postulat principiul incertitudinii in domeniul fizicii cuantice, sa smulga din partea lui Bohr anumite informatii pretioase de natura sa-l ajute in construirea bombei atomice? Sau a profitat de prilej ca sa-i marturiseasca fostului sau mentor sfasierile sale launtrice pentru faptul ca il ajuta pe Hitler? Piesa de teatru Copenhaga, a dramaturgului american Michael Frayn, care se bucura de un imens succes in Occident, fiind, de altfel, rasplatita cu Premiul Tony, echivalentul in dramaturgie al Oscarurilor cinematografice, porneste tocmai de la aceasta din urma ipoteza. Ea pare a fi insa spulberata de scrisorile, inedite pana acum, ale lui Bohr catre Heisenberg, date publicitatii chiar zilele trecute. In aceste scrisori, Bohr, care, ulterior, a reusit sa se refugieze in SUA, unde a participat la proiectul Manhattan de construire a bombei atomice americane, isi exprima nelinistea fata de afirmatiile facute de Heisenberg, in timpul intalnirii, ca Germania va dispune, in curand, de atotdistrugatoarea bomba. "V-ati exprimat convingerea ferma ca Germania va castiga (cursa nucleara - n.r.) si ca, de aceea, este o nesabuinta din partea noastra sa speram ca razboiul ar putea avea alt deznodamant", scrie Bohr. Scrisorile sale nu ofera un raspuns categoric la intrebarea pusa, dar il vor determina, poate, pe dramaturgul amintit sa dea la iveala o noua versiune a piesei sale. Cat priveste planul atomic al lui Hitler, acesta a suferit o lovitura decisiva cand aviatia aliata a reusit sa distruga uzina secreta germana de apa grea din Norvegia. Altminteri, nu se stie, intr-adevar, care ar fi fost soarta razboiului. "Se sparie gandul", cum spunea cronicarul...