Edilul din Balan jongla cu disponibilizati intre Primarie si firma sa

Mihai Meres facea angajari pe hartie, pentru ca oamenii nici nu munceau, nici nu primeau salarii

Primarul orasului Balan, Mihai Meres, a descoperit o reteta noua de facut bani din saracie: angajarea la firma sa de familie a necajitilor ramasi pe drumuri dupa inchiderea minelor. In mod normal, incheierea unui contract de munca presupune pentru o firma o cheltuiala, nu un venit. Meres a gasit reteta de a face din paguba un castig angajand oamenii doar pe hartie si incasand stimulentele financiare date de Agentia nationala de reconstructie a zonelor miniere firmelor care angajeaza pe cei disponibilizati. "Recrutarea" personalului se facea si prin anunturi date in presa locala, la numarul de telefon publicat sub sigla firmei SC Bussines Consulting SRL raspunzand direct insusi primarul. Dintr-o familie nevoiasa erau alesi doi: sotia era angajata femeie de serviciu la primarie, iar sotul, disponibilizat la concedierile colective, era angajat pe o perioada nedeterminata la firma primarului. Daca sotia lucra ca atare la primarie, rolul sotului se limita la a-i da cartea de munca primarului, si atat. Din declaratiile date sub semnatura rezulta faptul ca angajatii firmei primarului n-au calcat nici o zi pe la munca. E drept, tot din declaratiile lor rezulta faptul ca n-au vazut nici un leu la "salar". Persoana angajata la primarie era chemata, in ziua de leafa, sa semneze statul de plata al sotului sau sotiei, retribuiti, chipurile, pentru serviciile prestate la firma lui Meres. Oamenii sustin insa ca semnau si ieseau din biroul primarului cu buzunarele la fel de goale, de unde se poate trage concluzia ca primarul-antreprenor local in zona miniera defavorizata le retinea stimulentele financiare date de Agentia de reconstructie a zonelor miniere. Cum finantarea data de agentie dureaza 12 luni, iar contractele individuale de munca erau semnate pe o perioada nedeterminata (conditie necesara pentru obtinerea finantarii), toti angajatii firmei Bussines Consulting isi dadeau, chipurile, demisiile fix dupa un an de la angajare. Asta pentru ca firma sa nu fie nevoita sa restituie stimulentele financiare. Si pentru ca oamenii sa se aleaga si ei cu ceva din toata aceasta afacere, Meres ii angaja apoi la primarie, pentru cateva zile, dupa care le restructura postul, iar oamenii castigau ajutorul de somaj. Schema de mai sus era aplicata in cazul "angajatilor" sot-sotie. Pentru "angajatii" singuri, cum e cazul Alexandrinei Orban sau al Mariei Kadar, era aplicata o alta metoda. Femeile figurau ca angajate la firma primarului, iar in acest timp dadeau cu matura pe strazi, pentru a putea intra in posesia venitului minim garantat. La un control, s-a constatat ca opt persoane au primit venitul minim garantat, desi figurau ca salariati ai firmei lui Meres. Asa ca nevoiasii Balanului s-au trezit cu decizii de imputare de zeci de milioane de lei, pentru a restitui venitul minim garantat. "Eu, la firma primarului, n-am lucrat si n-am vazut vreun ban de la don' primar", zice doamna Kadar. "Dar la matura am dat, pentru ca sa iau banii de la venitul minim, de ce sa dau banii inapoi? Venea primarul si ma punea sa semnez niste hartii, odata le-am semnat si pe marginea drumului. Am dat declaratie la politie si le-am spus ca n-am luat nici un salar de la primar. Dupa care m-o chemat primarul si m-o pus sa ma duc la politie sa schimb declaratia. Si am schimbat-o, am zis - cum am zis? - ca am fost influentata politic. Nu stiu ce inseamna asta". Primarul Meres crede ca totul este o lucratura a inamicilor sai politici din Consiliul local. Domnia sa a recunoscut ca a gresit in cazul "angajatilor" sai ce primeau in paralel si venitul minim garantat, dar atat. Meres sustine ca oamenii si-au luat banii de la firma sa si nu a negat faptul ca i-a pus sa taie frunze la caini. "E o societate comerciala, de fapt, nu este a mea, este a sotiei. Cine obliga o firma sa dea ceva de facut angajatilor? In cazul celor care au primit decizii de imputatie pentru venitul minim garantat vom vedea ce facem, poate le voi plati eu".