"Drive-test" la roata olarului

Comuna Horezu este, cum ştim cu toţii, celebră prin arta olăritului, pe care o stăpânesc aproape 15 familii de localnici. Oferta lui Ioan Paloşi, care îşi lasă muşteriii să lucreze la

Comuna Horezu este, cum ştim cu toţii, celebră prin arta olăritului, pe care o stăpânesc aproape 15 familii de localnici. Oferta lui Ioan Paloşi, care îşi lasă muşteriii să lucreze la propria roată, a făcut ca notorietatea afacerii lui să treacă graniţele ţării cu un pas înaintea localităţii Horezu.
Ioan Paloşi are "cariera" de lut la îndemână, pe un deal alăturat, între Horezu şi Romani. Materialul se aduce în saci, cu căruţa, şi, odată preparat, se poate modela pe discul roţii, spre deliciul turiştilor, mai ales al copiilor
Imaginaţie şi dexteritate
Instalaţia, rudimentară, e făcută dintr-o piatră grea, plată şi rotundă, un ax şi un disc din lemn, pe care se aşază bucata de lut. Piatra se acţionează cu piciorul, astfel încât să se învârtă în sensul invers acelor de ceasornic, iar lutul se aşază în centrul geometric al discului de lemn. Mâinile meşterului trebuie să fie permanent umede, ca să nu se agaţe de materialul în continuă rotaţie. "După ce i s-a dat o formă exterioară simetrică, putem interveni cu degetele în interiorul materialului, şi de aici apelăm la dexteritate şi imaginaţie", explică Ioan Paloşi, în mâinile căruia tocmai s-a ivit un început de ulcică. Sub privirile copleşite de admiraţie ale turiştilor, el mai adaugă că forma şi grosimea vasului care va ieşi în final depind exclusiv de mişcarea degetelor, atât în exterior, cât şi în interior. Când vaza de flori e gata, se desparte de discul roţii cu un fir întins, apoi se aşază pe un raft, la uscat. De-aici încolo, încearcă-ţi norocul, băiete!
Într-adevăr, băieţelul care s-a instalat primul la "timonă" a descoperit, în scurt timp, că şi dintre degetele lui pot ieşi forme perfect simetrice, cum a văzut el la televizor în reportajele despre arta şi tradiţia olarilor.
Inspirat după "neoliticul nostru"
Luat de-o parte pentru alte explicaţii, Ioan Paloşi ne-a mărturisit că meseria a învăţat-o, la început, din familia soţiei, după care l-a luat un grec cu el şi l-a şcolit acolo, lângă Acropole, arătându-i "ce înseamnă capitalismul". Acum are o tehnică proprie, nemaiîntâlnită la ceilalţi colegi de breaslă, rezultatul constând într-o coloratură inconfundabilă a tăvilor, farfuriilor, vazelor - în fine, oalelor şi ulcelelor pe care le produce. Acest "amănunt" de culoare şi contactul direct cu clientul, dar mai ales "drive-testul" pe care îl oferă (gratuit) turiştilor, i-au adus cei mai mulţi clienţi. Pe bună dreptate mulţumit de afacerea lui, Ioan Paloşi începe să investească acum într-o pensiune agroturistică.

Din secretele unei tehnologii străvechi
* Olăritul pe roată a început acum 2.000 de ani; până atunci, piesele se obţineau exclusiv manual
* Pictura vaselor se aplică atunci când acestea sunt încă umede, la 30 minute după ridicarea de pe discul olarului
* Glazura de siliciu e făcută dintr-un praf de cremene. Piatra se încinge în cuptor până devine roşie-gălbuie, apoi se aruncă direct în apă rece. Astfel decălită, poate fi măcinată, şi aşa se obţine materia primă. Glazura se aplică pe piesă după prima repriză de coacere, conferind culorilor cu care a fost pictată mai multă intensitate
* În cuptor, temperatura trebuie să treacă de 700 de grade, altfel piesele se fac negre aşa se obţine vestita "ceramică neagră"