Despre paine si cablun o discutie cu Valentin Negoita,

directorul Asociatiei de Comunicatii prin Cablu

Romanii s-au obisnuit cu lipsa apei calde, pot trai si fara carne sau caldura, dar nu rezista multa vreme fara "cablu". In mediul urban, numarul abonatilor romani depaseste toate tarile din jur si ne plaseaza pe primele locuri, la nivel mondial, printre consumatorii de programe TV. Discutam cu "tipu' de la cablu": Valentin Negoita, directorul Asociatiei de profil. - Ce a fost mai intai: cablul sau antena de satelit? - La noi, intai si intai a fost reteaua de difuzare, care transmitea programe radio atat in mediul rural, cat si in unele orase. Protocronistii se pot mandri cu conceptul de retea. Dar, la un cu totul alt nivel, s-a manifestat fenomenul CATV, al televiziunii prin cablu. Dupa 1990, cererea de programe TV a fost atat de mare, incat a impulsionat puternic oferta. Ceea ce ofereau cablistii romani a ajuns sa depaseasca realizarile din multe tari europene. - Daca vreau sa consum mai multe posturi, nu-mi trebuie, totusi, o "farfurie" mai mare? - Nu neaparat. In functie de televizor si de structura retelei, sunt firme de cablu care transmit si 200 de programe TV. Insa nu cred ca asta este scopul. De altfel, se merge spre "impachetare". Adica se ofera pachete de programe, functie de gusturi. E pachetul de baza, care in Romania inseamna in medie 30 de programe, apoi se adauga programele Extra, un amestec de programe tematice, televiziune cu plata, gen HBO, si alte canale de nisa (erotice, de arta, de sport). - Suntem prizonierii retelei! Nu ne putem lua blocul si muta in alta zona? - Ba da! Vestea buna este ca, odata cu liberalizarea pietei, se deschide accesul tuturor jucatorilor. Se vor face interconectari intre cablisti, la cerere: case, cartiere sau scari de bloc se vor putea lega la alt operator, prin reteaua primului venit, daca clientul este nemultumit de servicii. - Paine si cablu! - Este, intr-adevar, cea mai ieftina distractie a romanilor, si asta se vede prin popularitatea retelelor de cablu. In mediul urban, circa 80 la suta dintre familiile cu televizor sunt conectate. Ocupam locul 6 in Europa, cu 3 milioane de abonati legal (si cu vreo 600.000 de insi care fura semnal). E drept ca abonamentele sunt foarte ieftine in Romania, chiar fata de tarile din jur. - La tara n-ar trebui sa fie lumea mai interesata de cablu ca la oras? - Normal, ca acolo sunt mai putine distractii. Dar totul tine de puterea de cumparare. Muntenia are un grad de cablare foarte mare, urmeaza la foarte mica distanta Ardealul, iar Moldova este la jumatate in ceea ce priveste numarul abonatilor la mia de locuitori. Cam asta este situatia si la tara: oamenii sunt saraci, nu-si pot permite nici chiar acele sume modice, iar, pe de alta parte, costurile de instalare si de operare ale retelei sunt mult mai mari. Clienti putini, distante mai mari de acoperit intre case, chirii mari percepute de Electrica, pentru stalpi. Ca sa fie rentabila, o firma de cablu ar trebui sa aiba preturi duble sau triple in rural. - Democratia e "cablarea satelor plus puterea locala"? - Cam asa ceva. Autoritatile sunt interesate in extinderea retelei de cablu la sate pentru ca, mai nou, cablistii ofera si servicii Internet si de telefonie. Multe comunitati locale ne-au cerut sa venim cu cablul la sat. Pana cand nu se vor oferi facilitati fiscale nu e posibil. Alta conditie ar fi ca stalpii Electrica sa treaca la comunitatile locale. Cred ca guvernul si Ministerul Telecomunicatiilor sunt dispuse sa ajute comunele si vor oferi aceste facilitati. - Se scot bani buni din cablul de cupru? - Operatorii, in special in ultima vreme, au suferit pierderi mari, pentru ca s-au taiat retelele de fibra optica. Trebuie spus ca majoritatea firmelor mari au schimbat cablul de cupru cu fibra optica. Daca nu a fost o incercare de furt, cred ca putem vorbi de sabotaje sau de vandalism, pur si simplu. Sufera si firmele, dar si clientii acestora din cauza unor astfel de infractiuni, inca nepedepsite. Cat priveste banii curati, scosi din cablu de cei care au investit, sa stiti ca s-au facut afaceri frumoase. Au fost tineri romani care au plecat cu cateva zeci de mii de dolari, au cumparat aparatura, au "legat" bloc dupa bloc si astazi au vandut retelele create de ei cu milioane bune de dolari. - E posibil sa se aboneze unul si sa retransmita semnalul pe antena colectiva? - Furturile de semnal au urcat pana la 20-25 la suta din numarul "consumatorilor". A fost un caz al unui abonat care se plangea ca nu se vedea bine la televizorul lui si reclama firmei de cablu ca matusa lui, careia ii dadea semnal ilegal, vedea mai bine. Au fost cazuri nenumarate cand administratorii de bloc "negociau" cu firmele un comision ca sa le permita instalarea, sau macar o conectare personala gratuita. - In Franta se vad foarte multe antene de satelit! - Si in Franta si in Germania, un om obisnuit este deplin satisfacut daca prinde 6-7 canale, in limba tarii sale si nu este interesat de altceva. Programele respective sunt transmise de acelasi satelit, usor de prins cu o antena ieftina, iar familia respectiva nu are de ce sa se cableze, daca nu cauta posturi straine. Cablul aduce in plus canale tematice, sportive si cele de nisa. Desi sunt in minoritate fata de restul populatiei, cei care prefera Discovery sau alte canale educationale ori sportive alcatuiesc in Occident o piata importanta, deci firmele de cablu sunt puternice acolo, chiar daca "farfuriile" predomina. - De ce este mai mult cablu atarnat decat ingropat? - Pentru ca este mai ieftina conectarea prin cablu prins de stalpi, decat prin cablu ingropat. Una dintre firmele destul de puternice de pe piata, CVR, al carei actionar este Romtelecom, are cablurile ingropate, folosind o parte din infrastructura operatorului de telefonie fixa. De ce nu face legea? Probabil ca nu au alocat foarte mult in aceasta directie. E greu, cand gasesti niste zone deja cablate in proportie de 50-60 la suta sa vii si sa le cuceresti. Cei care nu s-au cablat, e posibil sa nici nu vrea cablu. Trebuie sa cheltui foarte mult, sa dai tot felul de bonusuri, sa investesti puternic ca sa-l convingi pe cel deja cablat sa se mute la alta firma. E o investitie riscanta. - E undeva un frate mai mare care monitorizeaza tot ce se transmite pe glob? - In mod sigur, da. Am vizitat centrul World Com, in Virginia, langa Washington. Ceva gigant, cu sute de monitoare in camerele de control, cu sute de antene, cu legaturi Internet de mare putere. Era un spectacol, o defilare a mii de programe, simultan, din toata lumea, conectate la o singura structura de monitorizare. Si eu n-am zarit decat varful aisbergului. Sunt unitati de arhivare, de stocare a informatiei, de procesare si de interpretare a datelor. - Exista cenzura? - Sunt tari mai flexibile, de pilda cele nordice sau Olanda, unde programele sexy sau erotice sunt mai usor de accesat, desi sunt cu plata, ca sa-si scoata banii. Canale americane deocheate exista, dar ei sunt mult mai pudici, difuzarea e controlata strict: la ce ora se difuzeaza, cum se protejeaza minorii etc. Teoretic, satelitul face imposibila cenzura, controlul informatiei. Sunt, de pilda, tari in care nu se poate face reclama la alcool pe posturile TV. Cine impiedica un cetatean sa se uite, prin satelit, la un canal din alta tara? Ei bine, la cablu se mai poate interveni prin grila de programe selectata. Nu s-au inregistrat inca abuzuri din partea autoritatilor, iar interesul cablistilor e sa satisfaca gustul publicului intr-o cat mai mare masura. - De ce a fost cenzurat postul "Arte" in Romania? - Acesta este un canal TV detinut de guvernul francez si german, pentru promovarea culturii din aceste doua tari si a culturii europene, in general. Este un post bun, de nisa, care isi facuse un public al sau si in Romania. La un moment dat, conducerea postului a introdus niste tarife. Programul devenea costisitor, pentru ca publicul sau era foarte limitat. Pe langa aceasta, ei mai doreau sa vanda Arte la pachet cu alte programe franceze si germane, care nu aveau public deloc. Operatorii romani nu au inteles de ce, dintr-o data, francezii si germanii doreau sa transforme un program de promovare a culturii europene intr-un centru de profit. Era ca si cum Statele Unite ar fi cerut bani de la romani ca sa le difuzeze Europa Libera si Vocea Americii. Probabil, Arte va reveni odata cu introducerea pachetelor optionale: cine vrea Arte, plateste suplimentar.