De ce filipinezii sunt mai intelepti decat romanii

Sebastian Lazaroiu sociolog Ajuns pe aeroportul din Manila, la controlul pasapoartelor, am fost surprins sa vad o inscriptie in engleza si filipineza: ,Control pasapoarte rapid pentru muncitorii

Sebastian Lazaroiu sociolog
Ajuns pe aeroportul din Manila, la controlul pasapoartelor, am fost surprins sa vad o inscriptie in engleza si filipineza: ,Control pasapoarte rapid pentru muncitorii migranti filipinezi". Cu alte cuvinte, nu turistii care invadeaza grabiti plajele arhipelagului sunt cei care beneficiaza de atentia autoritatilor la frontiera, si nici orice nativ care se intoarce din concediu, ci acei filipinezi care au ales sa munceasca in strainatate, intorcandu-se periodic acasa. Ei sunt intampinati pe aeroport ca niste eroi nationali. Mi-am amintit imediat de episodul petrecut in luna august la Nadlac sau Bors, cand migrantilor romani din Italia sau de aiurea li se retineau pasapoartele pentru diverse motive, scopul real fiind de fapt de a-i impresiona pe oficialii europeni cu vigilenta noastra la frontiera. Asadar, migrantii filipinezi sunt considerati eroi la intoarcerea in tara, in timp ce migrantii romani sunt tratati de autoritatile de la Bucuresti ca niste infractori. Ce au totusi in comun migrantii romani si cei filipinezi? Si unii, si altii trimit bani in tara. Bani multi. La Manila tocmai se desfasoara o conferinta internationala pe tema transferurilor financiare ale migrantilor de pretutindeni. Interesul institutiilor financiare regionale si internationale pentru aceste fluxuri monetare este din ce in ce mai mare. Vorbim de aproximativ 200 miliarde de dolari transferati de migranti in tarile de origine doar in cursul anului 2004 la nivel mondial. Vorbim de aproximativ 175 milioane de muncitori migranti in toata lumea, din care doua treimi trimit bani acasa in mod regulat. Migrantii filipinezi au remis in 2004 aproape 15 miliarde de dolari familiilor ramase in tara. In Mexic, suma a fost de aproximativ 16 miliarde de dolari. In cazul Americii Latine se vorbeste de raul de aur (golden river) care a inceput sa se reverse de cativa ani buni peste populatia saracita. Transferurile financiare din migratie la nivel mondial au ajuns aproape sa egaleze volumul investitiilor straine directe in tarile in curs de dezvoltare. In general, efectele acestor intrari de valuta forte au impact imediat atat la nivel macroeconomic, cat si la nivelul comunitatilor si gospodariilor. In Romania se estimeaza ca aproape un milion de muncitori migranti trimit circa 2 miliarde de euro anual. Asta o stie si Guvernul, si Banca Nationala, si bancile comerciale. Suma este impresionanta. Cu toate acestea, guvernele care s-au succedat pana acum au evitat subiectul. Pentru ca este sensibil. Guvernantii au ramas cu acel complex al mancatorilor de lebede de la inceputul anilor '90. Le aratam europenilor cum aplicam noi constiinciosi regulile de intrare si iesire din tara, ne oferim sa verificam conditii care in mod normal ar trebui verificate de tarile de destinatie, de exemplu suma de bani disponibila la plecarea din tara, si ne facem ca nu vedem ca un milion de romani se spetesc in tarile europene, muncind legal sau ilegal, ca sa ne fie si noua bine. Bancherii romani sunt fericiti ca plimba banii prin conturi si iau comisioane, dar au o viziune extrem de ingusta asupra potentialului de dezvoltare pe care il au aceste transferuri financiare. Banii circula haotic, greoi si se duc in consum sau in ,proprietati moarte", cand ar putea fi orientati cu ajutorul unor instrumente moderne catre alte utilizari productive. Statul nu le poate impune acestor oameni cum sa-si cheltuiasca banii, dar le poate oferi mai multe optiuni. In beneficiul tuturor. Unii guvernanti de la noi se mai gandesc inca ce ar putea face pentru a impozita si aceste venituri.
Manila, 13 septembrie 2005