Exclusiv De ce au reacționat instituțiile statutului la postarea Netflix despre „Insula Iubirii”. Cum devine viral un astfel de moment ANALIZĂ

O postare a companiei Netflix pe tema Insula Iubirii a stârnit ieri un val uriaș de reacții din partea companiilor, persoanelor publice și politicienilor. Show-ul a devenit un fenomen care reflectă atracția publicului român pentru divertisment accesibil și nevoia de a comenta viețile altora.

Zeci de mii de oameni au comentat la o postare legată de Insula Iubirii - FOTO Facebook

Peste 30. 000 de like-uri a strâns în nici 24 de ore postarea Netflix legata de emisiunea Insula Iubirii.

„Să nu spargi TV-ul diseară la bonfire. Mai ai filme de văzut, seriale de binge-uit și personaje de iubit”, a scris  Netflix, referindu-se la finala Insula Iubirii, transmisă miercuri. Aproape 11.000 de comentarii, care au devenit la rândul lor apreciate de mii de internauți, și peste 5000 de share-uri a avut postarea de pe rețeaua de socializare a Netflix.

Ce spun experții

Nu este prima dată când se folosesc astfel de strategii de PR. Netflix a mai avut o astfel de postare la începutul sezonului Insula Iubirii, dar și cu alte ocazii.

„Este o tehnică de comunicare care este foarte folosită în ultimii ani, este strâns înrudită sau apropiată de tehnica folosirii influencerilor, iar asta se numește oportunism, contextualizare sau răspuns rapid la un context de orice tip. De ce? Pentru că ritmul este foarte accelerat, valoarea de media unui eveniment este din ce în ce mai cuantificabilă în timp, adică durează mai puțin. Un eveniment este valoros un timp mai scurt, ceea ce se numește news cycle în limba engleză, câtă vreme poate un eveniment să fie considerat suficient de interesant pentru a fi citit sau promovat de către media. Și atunci este foarte important ca brandurile sau oamenii politici să reacționeze mult mai rapid decât înainte. Și în momentul în care apar trenduri, mode de orice fel, ei de regulă sau ele caută să se lipească.”, ne lămurește sociologul Dan Petre.

Mai mult, „brandurile caută de obicei să creeze aceste trenduri sau să se lipească la trendurile sociale, de consum sau culturale mari, iar oamenii politici  caută  să reacționeze la ele și să caută să se lipească și ei la aceste trenduri.”, adaugă doctorul în sociologie şi specialist în ştiinţele comunicării.

Românii, înclinați spre superficialitate și bârfă

Cât despre succesul emisiunii, expertul spune că aceasta răspunde unei nevoi fundamentale de voyeurism social, evidențiind în același timp particularitățile culturale ale românilor, înclinați spre superficialitate și bârfe.

„Trebuie să luăm în minte următoarele lucruri care ne ajută să încadrăm mai bine fenomenul. În primul rând contextul în care s-a produs, este un context de vară, de căldură afară, de vacanțe. Oamenii  sunt la terase sau la mare, sunt pe relaxare și consumă de obicei știri, în principal știri moderne. Deci din acest punct de vedere, campania și momentul de lansare au fost alese perfect.  

A doilea lucru este legat de efortul de media, vorbim de un produs media, care a beneficiat de o campanie foarte bine făcută, care a folosit influenceri, care a folosit elemente culturale. Este ceea ce noi numim, în jargonul de publicitate, conținut organic. Oamenii au generat conținut organic, care după aia a fost promovat, expandat, în primul rând, din social media și secundar, pe celelalte canale media.

Și al treilea element pe care îl aș menționa, este faptul că genul acesta de emisiune, sau de produs media, este foarte apropiat de ADN-ul cultural al românilor, dar nu numai, pentru că și în alte țări această emisiune are niște cifre de audiență gigantice. Deci, este produsul media cu cele mai mari date de audiență în această categorie.”, a mai spus sociologul Dan Petre pentru „Adevărul”.

El compară aceste emisiuni cu alte forme de divertisment care servesc scopuri similare, precum sporturile sau competiții.

„Întotdeauna, în istoria umanității, a existat această componentă. Echipele sportive sunt reprezentanții noștri. Galele de MMA, sporturile de tot felul, olimpiada chiar, reprezintă niște oportunități în care niște oameni care sunt mai buni, mai frumoși, mai puternici, mai competenți decât noi, într-o anumită direcție, să ne reprezinte. Și tot ce se întâmplă acolo, ne dă oportunitatea de a vorbi, de a comenta, de a bârfi. Este o nevoie fundamentală care este prezentă în toate societățile umane, deci vorbește despre natura umană. Cred că la lucrul acesta, noi românii suntem foarte sensibili, foarte deschiși la genul acesta de activități, la genul acesta de produse culturale. Au mai fost Big Brother, au mai fost produse de genul acesta. Toate capitalizează acest fenomen care ține de natura umană, nevoia de a bârfi și doi, pe specificul nostru cultural, pentru că suntem încă, în continuare, avem rădăcini cumva agrare. Lumea satului este în continuare prezentă în diverse forme în mediul urban, iar lumea satului este caracterizată de ieșitul la poartă și vorbitul despre cei care trec pe lângă banca, pe care se așează oamenii după ce așează la munca, ca să vorbească între ei.”, consideră sociologul Dan Petre.

O radiografie a societății

Viralizarea emisiunii „Insula Iubirii" scoate la iveală trăsături profunde ale comportamentului publicului român. 

„Este o modă și fiecare vrea să-și dea importanță, să fie băgat în seamă. Având în vedere că e vorba de o emisiune cu public larg, mulți se identifică cu personajele prezentate, cu diferite situații. Este o emisiune ușor de urmărit și ușor de comentat, care nu solicită foarte mult gândirea, atenția. Din păcate,  viralizarea acestei postări, a emisiunii în sine, reflectă comportamentul psihosocial și psihoemoțional al celor care au deschis televizoarele. Este o radiografie a societății. Oamenii vor să-și spună părerea, indiferent de percepția publică despre părerea lor. Majoritatea oamenilor vor să se urce pe un anumit val, indiferent cât de mult înțeleg sau nu fenomenul”, a explicat psihologul Marian Mihalache.

Succesul emisiunii reflectă o preferință pentru divertismentul superficial, dar ușor de urmărit, care nu solicită efort cognitiv.

Aproape unul din trei telespectatori s-a uitat la deznodământul emisiunii.

Internetul a fost pus pe jar ieri

Comentariile la postarea Netflix au făcut ieri deliciul utilizatorilor de Facebook. Instituții ale statului, politicieni, companii mai mici sau mai mari, restaurante, persoane publice, publicații, toată lumea s-a înghesuit să comenteze postarea care are șanse să devină cea mai virală din 2024.

Postarea, legată de finala emisiunii „Insula Iubirii”, a fost comentată cu umor de SRI, Guvernul României, dar și de diverse branduri, cum ar fi eMAG, Kaufland, OLX și ING România.

Guvernul României, de exemplu, a răspuns ironic: „E totul ok? Sau creștem bugetul la Rabla pentru electrocasnice?”. De asemenea, SRI a intervenit cu o notă umoristică: „Chiar credeți că lucrurile cu adevărat importante se discută la bonfire, în fața camerelor de filmat”.

„Oricum, Adevărul îl aflați doar de la noi”, le răspunde celor de la SRI, Adevărul.   

Alte companii și instituții au adăugat și ele comentarii pline de umor la postarea Netflix. De exemplu, eMAG a scris: „Nu încurajăm risipa, dar dacă – de exemplu – sare pisica pe ecran și-l dărâmă fix când se conectează Andrei la univers, nu vă dezahardați. Avem noi”.

Iată câteva reacții: 

• Ministerul Afacerilor Interne: Lăsaţi televizoarele în pace! Pentru cine vrea adrenalină, facem angajări şi vă arătăm cum se sparg uşile la 6 dimineaţa… uşile acelea care chiar merită! 
• Comisia Europeană în România: Tocmai de aceea, în UE a fost adoptată Directiva privind dreptul la reparare 
• Greenpeace Romania: Dacă nu-l spargi când vezi cum seacă râurile şi se taie pădurile, nu-l mai spargi deloc. Oricum, nu vrei să faci deşeuri. 
• Echipa naţională de fotbal a României: Să aveţi în vedere, dacă îl spargeţi, că nu mai sunt foarte multe bilete la meciul cu Lituania. E primul meci acasă cu Mircea Lucescu selecţioner. Şi #GeneratiaDeSuflet are băieţi frumoşi 
• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă: Oare să intervenim cu apă sau să lăsăm drama să ardă până la final?  
• Kaufland Romania: Ştim că probabil bârfele (a se citi dezbaterile serioase şi importante) vor dura până la "sampset", aşa că, you know, suntem aici şi #KauflandLivrează tot ce ai nevoie!Să aruncăm doar cu popcorn către televizor, bine?  
• Virgin Radio Romania: Dacă totuşi rezisti şi te prinde “samrais-ul”, te aşteptăm noi cu un #breakfast fresh!  
• Kiss FM: Dacă vrei să fii alandala şi coco jambo fără să se vadă la TV, te aşteptăm pe radio. We don’t KISS & tell! #avemsiplaylist

Printre reacțiile notabile s-au numărat și cele ale Kaufland România, FAN Courier, OLX, Vola.ro, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Ministerul Afacerilor Interne, fiecare adăugând un strop de umor și ironie la discuție.

Chiar și politicienii au intrat în joc. Elena Lasconi a comentat: „Televizoarele pot fi înlocuite, dar timpul nostru nu. Hai să-l folosim pentru a construi o țară care să ne reprezinte cu adevărat!”. Ana Birchall a adăugat: „Sparge-l, că și așa mă boicotează! Vă ispitesc să semnați pentru Ana Președinte”.

Valul de comentarii din online a demonstrat modul în care un show Tv poate aduce împreună instituții, companii și publicul larg, toate într-un cadru ironic și plin de umor.