Curentul se scumpeste cu 14%, iar caldura cu 30%

TVA la constructii si in turism - 19%

Autoritatile romane si echipa de negociatori ai FMI au batut ieri palma in ceea ce priveste finalizarea scrisorii suplimentare de intentie care va fi inaintata spre aprobare conducerii Fondului in vederea eliberarii urmatoarelor doua transe de imprumut. Intr-o discutie care a intrerupt sedinta de guvern de ieri, cele doua parti au cazut de acord asupra unor masuri de compromis care sa mai "indulceasca" din duritatea conditiilor prevazute in scrisoarea initiala de intentie. Argumentul invocat de premierul Adrian Nastase potrivit caruia "este important sa tinem cont de indeplinirea criteriilor macroeconomice, in masura in care acestea pot fi suportate de o tara cu atatea probleme" se pare ca a determinat o pozitie mai flexibila a FMI privind unele decizii cu un puternic impact social. In primul rand, energia electrica se va scumpi de la 1 aprilie cu 14% (fata de 16% cat se stabilise initial), reducandu-se in acelasi timp la jumatate taxa de abonament pentru consumatori. Experienta iernii trecute, cand incasarile pentru facturile uriase la incalzire s-au prabusit, i-a convins pe negociatorii FMI sa accepte ca, incepand cu 1 iulie, sa nu se mai faca nici un fel de scumpire a energiei termice. Totusi, romanii vor plati mai mult la iarna, deoarece pana la 1 iulie pretul gigacaloriei va creste in trepte cu circa 30% de la 15,4 dolari, in prezent, la 20 dolari. Desi nu a acceptat mentinerea cotei zero sau introducerea unei cote reduse la TVA pentru locuinte si turism, echipa condusa de Neven Mates a acceptat totusi niste formule de sprijin pentru aceste domenii. "Statul va asigura o subventie de 20% din banii necesari construirii primei locuinte (n.r. - pentru fiecare solicitant) prin intermediul creditului ipotecar", a explicat premierul Adrian Nastase, adaugand ca aceasta formula este mai buna decat scutirea de TVA. Totodata, a spus Nastase, FMI a acceptat eliminarea taxei de 3% care a creat presiuni asupra agentilor de turism, permitand astfel o incurajare a activitatii in domeniu. "Consider ca am ajuns la o intelegere rezonabila care ne permite sa ducem o politica sanatoasa din punct de vedere macroeconomic, iar pe de alta parte ne va ajuta sa impulsionam sectoarele care creeaza locuri de munca si venituri pentru proiectele sociale", a precizat Nastase. Concesiile FMI s-au oprit insa cand a venit vorba de problemele mari, in special cele din sectorul energetic. Neven Mates ne-a spus pe sleau ca banii pe care ii asteapta Guvernul nu vor veni daca nu vor fi indeplinite cateva preconditii pana la discutarea scrisorii suplimentare de catre conducerea FMI. "Asteptam ca in urmatoarele luni sa fie puse in aplicare masuri mult mai dure de colectare a facturilor la utilitati. Suntem incurajati de hotararea Guvernului de a continua privatizarea distributiei energiei si transferul centralelor termice de la Termoelectrica catre autoritatile locale. Este important ca salariile bugetarilor sa fie mentinute in limitele stabilite (n.r. - sub nivelul prognozat al inflatiei), iar procedurile de privatizare sa fie mai scurte si mai transparente", a sintetizat Neven Mates preconditiile care ar permite Romaniei sa primeasca cumulat doua transe din imprumut la sfarsitul lunii mai. Negociatorul-sef al FMI a spus ca Guvernul s-a angajat sa fie "mai ambitios" in restructurarea societatilor cu pierderi inainte de a le privatiza, referindu-se la companiile mari, inclusiv cele bancare. Acesta s-a aratat increzator ca in acest an inflatia nu va depasi 22%, iar deficitul de cont curent va fi in jur de 5,5%, precizand insa ca o crestere a deficitului bugetar de la 3% la 3,2% ar putea fi discutata in iulie "cand vom vedea cum stam cu veniturile si cheltuielile". Asadar, daca si cand vom primi banii de la FMI va depinde (asa cum a lasat sa se inteleaga reprezentantul Fondului) de rezolvarea acestei probleme: reducerea pierderilor din sectorul energetic, salariile bugetarilor si accelerarea privatizarii, la care se adauga definitivarea legislatiei fiscale si reforma administratiei fiscale. Cat despre fiscalitatea asupra fortei de munca, "aceasta chestiune va fi o prioritate absoluta in discutiile de anul viitor cu reprezentantii FMI", a concluzionat premierul Adrian Nastase.