Cum se toaca banii Televiziunii publice | adevarul.ro

Cum se toaca banii Televiziunii publice

Publicat:
Ultima actualizare:
0

Cerbul de Aur - un dezastru financiar de o jumatate de milion de dolari. Investitii de sute de milioane prin firme "prietenesti". Consiliul de Administratie tace de frica precedentului politic din Radiodifuziune: debarcarea prin respingerea rapoartelor de activitate in Parlament

Noile prevederi legale privind publicitatea la televiziunea publica, potrivit carora reclamele trebuie inserate numai intre emisiuni, sunt de natura sa reduca una din principalele surse de venit ale TVR. Apriga dezbatere publica ce le-a precedat s-a axat intrucatva pe o falsa problema: cati bani intra in TVR, mai cu seama prin publicitate, in detrimentul celorlalte televiziuni si in conditiile unei piete fatalmente limitate. Mult mai relevant ar fi fost insa un alt aspect: cum se cheltuiesc banii in televiziunea publica. Pentru ca, odata instalat ca director executiv al TVR gratie serviciilor facute presedintelui Iliescu in campania electorala, Liviu Pojoni s-a pus pe cheltuieli cu o frenezie remarcabila, dar nu intotdeauna cu o grija pe masura pentru gestionarea judicioasa a banului public. Un dezastru financiar de o jumatate de milion de dolari Cerbul de Aur este unul din exemple. Liviu Pojoni recunoaste ca el a fost cel care a insistat pentru resuscitarea festivalului Cerbul de Aur, desi acest gen de manifestari e intr-un pronuntat declin pe plan european. Directorul executiv a prezentat Consiliului de Administratie o estimare de buget de 1,2 milioane de dolari, din care contributia TVR urma sa fie de doar 131.000 de dolari. Restul urma sa fie acoperit din alte surse: autoritatile locale de la Brasov, Ministerul Culturii si Secretariatul General al Guvernului, vanzarea de bilete, sponsorizari, publicitate. Consiliul de Administratie a inghitit galusca, a aprobat organizarea festivalului si i-a dat lui Liviu Pojoni puteri absolute in gestionarea acestuia. Socoteala de-acasa s-a dovedit a fi gresita, multe dintre finantarile promise s-au dovedit a fi iluzorii, iar estimarile privind incasarile - total nerealiste. De exemplu, din cei 236.000 de dolari promisi a veni din publicitate, s-au incasat doar 40.000, Ministerul Culturii nu a alocat nici un cent din cei 67.000 de dolari anuntati de Pojoni, din suta de mii de dolari din vanzarea de bilete s-a incasat doar jumatate, iar din alta suta de mii de dolari sponsorizare s-a izbutit strangerea a doar 20.000 de dolari. Cum festivalul trebuia musai tinut, diferenta de bani a fost suportata din bugetul TVR. Una peste alta, Televiziunea a contribuit cu 680.000 de dolari, adica a depasit cu 550.000 de dolari bugetul aprobat de Consiliul de Administratie. Liviu Pojoni recunoaste dezastrul si are sumedenie de explicatii: ca festivalul a demarat prea tarziu, ca a fost precedat de perioada de concedii, saraca in publicitate, ca unele institutii i-au promis bani si nu s-au tinut de cuvant. Totusi, e mandru ca Romania mai are inca Cerbul de Aur, si chiar i se pare ca e un lucru extraordinar. Dupa festival, Consiliul de Administratie i-a cerut socoteala, pe partea financiara solicitandu-i un raport complet. Raportul nu a fost prezentat nici pana acum, dar nici Consiliul de Administratie nu a insistat. Unul din membrii CA ne-a si explicat de ce: de teama. "Nu s-a vrut, pentru ca era riscant din punct de vedere politic. Ne puteam trezi ca se introduc in Parlament rapoartele de activitate pe anii precedenti si, asa cum s-a intamplat si la Radio, acestea puteau fi respinse prin vot politic. Urma, evident, debarcarea intregului Consiliu" - ne-a declarat sursa. De altminteri, acum trei luni, membrilor CA li s-a si aratat pisica: rapoartele au fost introduse pe ordinea de zi a Parlamentului, insa discutarea lor a fost abandonata discret. Investitii telefonate la firmele prietenilor Sub o asemenea sabie a lui Damocles, Consiliul de Administratie l-a cam lasat in pace pe Liviu Pojoni care, potrivit altor surse din TVR, a facut cam tot ce-a vrut. De exemplu, a demarat un amplu program de renovare a sediului TVR, cu aceeasi lipsa de grija fata de banul public. De exemplu, un contract de 192 de milioane de lei incheiat cu firma Beta 52 Serv Com pentru vopsitorii si reparatii a fost suplimentat, printr-un simplu act aditional, cu alte 296 de milioane, desi legislatia privind achizitiile publice spune ca suplimentarea prin act aditional nu trebuie sa depaseasca jumatate din valoarea initiala a contractului. Un episod cetos se leaga si de pavarea curtii Televiziunii. Lucrarea a inceput fara nici un fel de licitatie sau concurs de oferte, cu firma MGR Co SRL. "Era doar o proba de lucru, nu ne-a costat nimic" - explica Liviu Pojoni, care a organizat, in cele din urma, o selectie de oferte la care au participat doua firme: cea care incepuse lucrarea si D&G Intercon SRL. Cineva a sesizat insa ca in ambele oferte, cursul leu-dolar trecut acolo era identic, insa gresit fata de cifra anuntata de BNR, si anume cu o mie de lei mai mare. Cum era greu de crezut ca aceeasi greseala sa o faca doua firme aparent distincte, comisia a anulat selectia, nu fara impotrivirea directorului executiv. La Registrul Comertului am aflat si explicatia greselii: ambele firme au ca patron una si aceeasi persoana, Gabriel Subtirelu. Cum Liviu Pojoni ni l-a descris in cuvinte dintre cele mai elogioase, se explica de ce cererile de oferte ale TVR au poposit la firmele sale. Audienta - in scadere la toti indicatorii Prioritatile investitionale ale lui Liviu Pojoni - gresii si termopane, in detrimentul echipamentelor tehnice - dar si modificarile destul de ciudate din grila de emisiuni nu aveau cum sa nu afecteze si calitatea jurnalistica a postului public. Zvonurile care tot circula prin televiziune, potrivit carora se inregistreaza o scadere accentuata a audientei, nu puteau fi luate in seama fara o cercetare de piata. Pentru a vedea cum stau lucrurile, am apelat la firma AGB Data Research, careia i-am solicitat un studiu comparat privind audienta TVR din anii 2000 si 2001. Zvonurile par sa se confirme: potrivit mediilor anuale, postul public a cunoscut o scadere a audientei la absolut toti indicatorii importanti: rating, cota de piata, timp mediu de vizionare etc. Tendinta este valabila atat pe perioada intregii zile, cat si in prime time - intervalul cel mai vizionat, intre orele 19-23. Liviu Pojoni cunoaste fenomenul, insa il pune pe seama aparitiei unor noi posturi, precum Realitatea sau B1TV. Audienta acestora nu acopera insa declinul TVR. Condamnatul Tolcsvai da sfaturi in TVR Studiul intocmit de AGB Data Research mai releva insa doua aspecte, legate de "performantele" Cerbului de Aur. Unul ar fi cel al audientei: Festivalul de la Mamaia, difuzat tot de TVR, a avut o audienta sensibil mai buna decat festivalul brasovean, desi s-a tinut in plina perioada de concedii, cand audientele sunt indeobste mai scazute. Un al doilea se refera la incasarile din publicitate. Insumarea celor 206 spoturi difuzate pe perioada Cerbului de Aur ar fi trebuit sa atraga, potrivit tarifelor oficiale ale TVR, nu mai putin de 315.000 de dolari. In realitate, au adus in conturile televiziunii doar 40.000 de dolari. In fine, printre cele mai comentate decizii luate de Liviu Pojoni sunt si cele legate de politica de personal. Una din ele este angajarea, pe post de asistent pe probleme economice, a lui Vasile Tolcsvai, cel care acum cativa ani era arestat si condamnat, impreuna cu Mihai Predescu - ambii angajati la TVR - pentru o poveste urat mirositoare, cu o mita in valuta ceruta pentru niste contracte de publicitate. Un alt personaj omniprezent, cel putin in ce priveste contractele din domeniul constructiilor, pare a fi un anume Florian Lungu, consilier pe probleme de investitii. Acesta este in acelasi timp si consilierul parlamentar al deputatului PSD Sorin Oprescu, amanunt pe care Liviu Pojoni spune, oarecum ipocrit, ca l-a aflat abia de la noi. "Acest lucru nu poate decat sa ma onoreze" - a fost comentariul sau. Informatiile din Televiziune nu se obtin usor, si cu atat mai putin documentele. O prevedere a regulamentului intern, devenita litera de lege, interzice "denigrarea institutiei", sub sanctiunea concedierii. Cata vreme cei care au painea si cutitul acolo au toata libertatea de a decide ce inseamna "denigrare", e de la sine inteles ca aceia care ne-au oferit informatii si documente ne-au solicitat anonimatul. In discutia cu noi, Liviu Pojoni a incercat sa-i afle, ba chiar s-a hazardat sa-i ghiceasca. Au urmat ceva represalii marunte, cu titlu de exemplu, si, cu toate acestea, informatii continua sa ne soseasca: Liviu Pojoni pregateste un nou Cerb de Aur, insa nu a catadicsit sa ceara si aprobarea Consiliului de Administratie. Foto: Lucian CRISAN

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite