Cum combat risipa alimentară studenții români la „Științele Vieții”. Resturi alimentare transformate în ingrediente
0În timp ce românii, campioni la sărăcie, aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare, studenții la Agricultură vin cu soluții la problema globală a risipei alimentare. Cojile de fructe și legume pot fi transformate în ingrediente, iar în atelierul Facultății de Agricultură de la Iași s-au creat diverse sortimente de brânză, toate inedite.
Numai în Europa aproximativ 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare sunt produse în fiecare an. Sărbătorile, în special Crăciunul, sunt un prilej de acumulare a unor cantități uriașe de mâncare, iar multe dintre acestea sunt aruncate. Există, totuși, câteva măsuri simple pe care le putem aplica pentru a reduce aceste deșeuri. Experții de la nivelul Uniunii Europene spun că primul sfat este să gătim cu o abordare preventivă. Asta include calcularea exactă a cantității de mâncare necesară și adaptarea în consecință a rețetelor.
Studenții de la Facultatea de Agricultură a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași au creat matrici alimentare care pot combate risipa. Brânză maturată în tescovină de struguri, brânză de tip Olanda cu spirulină, iaurturi cu morcov sau coajă de mere, urdă, cozonac sau ciocolată de casă. Sunt doar câteva dintre produsele inovative create de studenții de la Iași.
Valorificarea resturilor
Pe principiul „Fă Rai din ce ai”, Tudor Plop - student în anul II la Facultatea de Agricultură din Iași s-a convins, prin cercetare, că resturile alimentare, precum cojile de fructe și legume, pot fi transformate în ingrediente.
De aproape un an, împreună cu colegii și profesorii săi, a gândit rețete inedite de producere a iaurtului, astfel încât odată cu acestea să folosească elemente din legume și fructe care în mod normal ar fi aruncate imediat.
Cea mai recentă inovație a acestora aduce brânzeturi și iaurturi care au în componența lor ingrediente pe care cei mai mulți le-ar considera deșeuri: iaurt colorat și aromat cu ceea ce rămâne după curățarea morcovului negru, ori chiar urdă aromată și colorată cu coajă de ceapă.
„Am conceput aceste iaurturi cu scopul de a integra subproduse care în mod normal ajung la stadiul de deșeuri. Sunt produse, cum ar fi în acest caz coaja de morcov negru. În mod normal, nu s-ar folosi în conceperea altor alimente Am folosit rețeta de bază fără adaosuri. În schimb, am introdus coajă de morcovi”, explică Tudor Pop, student.
Produse mai calitative
Și pentru brânzeturi profesorii împreună cu studenții au venit cu inovații. Pe lângă iaurturile colorate cu un gust aparte și cu valoare nutrițională mai mare, și urda cu ceapă este un produs inovativ.
„Ideea acestei urde este că am valorificat zerul care, în mod normal, ajunge ca celelalte subproduse în stadiu de deșeu. Prin adăugarea zerului am făcut ca valoarea nutrițională a acestui produs să crească, comparativ cu valoarea nutrițională a unei urde normale”, mai spune studentul ieșean.
De asemenea, tescovina rămasă după realizarea vinului s-a dovedit a fi un ingredient important pentru o brânză maturată altfel, gustul este unul desăvârșit, la fel cum și brânza cu spirulină schimbă atât textura, cât și culoarea produsului. Aceasta din urmă, pe lângă faptul că este mai interesantă pentru copii, având culoarea verde dată de spirulină, este și mult mai sănătoasă și sățioasă, având un conținut ridicat de proteine. În plus, crește și termenul de valabilitate cu câteva zile pentru produse.
„A aborda risipa alimentară din punct de vedere tehnologic sau a folosi parte din subprodusele care nu sunt folosite atunci când optimizăm fluxul tehnologic este foarte important pentru zona de cercetare, implementare”, explică Marius Ciobanu, șef lucrări în cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași.
Campioni la sărăcie, printre primii la risipă
Peste patru milioane de români trăiesc în sărăcie, conform datelor Institutului Național de Statistică. Și totuși, România este în topul european al risipei alimentare. Potrivit statisticilor, românii aruncă anual 2,5 milioane de tone de mâncare. Comisia Europeană propune ca până în 2030 statele membre să reducă risipa alimentara cu 10% în procesarea și fabricarea alimentelor și cu 30%, pentru fiecare locuitor, în magazine restaurante sau gospodării. Dacă țările îndeplinesc aceste obiective, economia care s-ar face într-o familie cu patru persoane ar fi de 400 de euro, pe an.
„59 de milioane de tone de mâncare sunt risipite în fiecare an. În același timp, punem o presiune uriașă pe Pământ, folosind pesticide și fertilizatori că să producem această mâncare, că să aruncăm atâta mâncare”, subliniază Frans Timmermans, Vicepreședinte Comisia Europeană.
Experții de la nivelul Uniunii Europene sugerează că ar fi binevenite mai puține promoții care să ne încurajeze să cumpărăm alimente în exces. Pe de altă parte, se ia în calcul facilitarea accesului pe piață a fructelor și legumelor „urâte" sau „pătate”, dar care pot fi mâncate în siguranță.
„La nivel internațional, la nivel european, în ultima perioadă se pune un accent foarte mare pe reintegrarea subproduselor într-o matrice alimentară sau într-un alt flux. Problemele ridicate de încălzirea globală, problema ridicată de amprenta de carbon care este din ce în ce mai mare ne-a făcut și pe noi, pe cei din industria alimentară, să încercăm să venim cu produse cumva inovative”, explică Roxana Nicoleta Rațiu, reprezentant USV Iași.
Combaterea risipei alimentare rămâne o provocare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel global.
Se încarcă comentariile...
