Criza medicamentelor a salvat o viata

Cei apropiati imi spun Ron. Numele meu intreg, trecut pe certificatul de calitate (eliberat in conformitate cu standardele europene) este Baron. Acum un an si ceva, imediat dupa nastere, capul

Cei apropiati imi spun Ron. Numele meu intreg, trecut pe certificatul de calitate (eliberat in conformitate cu standardele europene) este Baron. Acum un an si ceva, imediat dupa nastere, capul familiei m-a botezat asa, in onoarea lui dom' Mischie, presedintele Consiliului Judetean. Tin sa le multumesc, pe aceasta cale, celor care gestioneaza Sanatatea in Romania, tuturor celor raspunzatori pentru criza medicamentelor compensate si gratuite, pentru ca mi-au salvat viata. Daca nu erau ei, acum ma gaseam in lumea umbrelor, iar din mine nu ar fi ramas decat vreo suta cincizeci de kilograme de carne, organe, jumari, caltabosi, carnati, slanini si alte produse pe care oamenii au barbarul obicei sa le consume in aceasta perioada a anului. Nu as vrea sa-i nedreptatesc pe inaltii responsabili de la Comisia Europeana, care, fete umane, s-au gandit la suferintele fratilor mei occidentali si au introdus obligativitatea anestezierii noastre inaintea sacrificiului pentru care ne nastem si traim. Asa ca le multumesc si domniilor lor. Alinierea tarii noastre la normele europene si criza medicamentelor mi-a salvat viata. Fiindca stapanul meu a umblat dupa anestezice gratuite sau, macar, compensate, cale de o suta de kilometri. Degeaba. Iar pensia lui de fost ceapist nu-i permite sa cumpere decat un fund de flacon, care n-ajunge sa anesteziezi nici o musca din acelea care nu se mai dezlipeau de pe mine asta-vara. Asa ca, si acum, in sfanta zi de Craciun, stapanul meu mananca ciorba de cartofi cu varza, rontaie praz, bea vin si injura: pe mine, norocul meu si Guvernul... Caruia tin sa-i multumesc si pe aceasta cale.