Cristina Staicu a înfiinţat prima societate a studenţilor români de la University of Sheffield
Cristina Staicu are 22 de ani şi face parte din prima generaţie de 48 de tineri care au primit Bursa Specială "Guvernul României". A plecat în Anglia în octombrie 2005 şi va studia trei ani
Cristina Staicu are 22 de ani şi face parte din prima generaţie de 48 de tineri care au primit Bursa Specială "Guvernul României". A plecat în Anglia în octombrie 2005 şi va studia trei ani "ştiinţa biomaterialelor şi ingineria ţesuturilor" la Universitatea Sheffield, împlinindu-şi astfel un vis mai vechi, "să studieze tot ce nu se poate vedea cu ochiul liber".
A refuzat SUA pentru Marea Britanie
După concursul pentru Bursa Specială "Guvernul României", Cristina a primit acceptul a trei universităţi prestigioase din Statele Unite - Cornell College of Engineering, Illinois Institute of Technology şi Wesleyan Colege, dar tânăra româncă a ales-o pe cea de-a patra, University of Sheffield, pentru că putea studia aici exact ceea ce-şi dorea: "biomaterial science and tissue engineering". "Suntem 14 persoane în grupă, şi doar eu şi două fete din Nigeria facem notă discordantă: ceilalţi unsprezece sunt englezi.
Concret, studiem biomaterialele la nivel microscopic şi cum le putem folosi pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a unui pacient", spune Cristina. University of Sheffield a acceptat-o pe Cristina Staicu cu transfer şi a trecut-o direct în anul II, considerându-se că a studiat destule la Facultatea de Fizică din Bucureşti, secţia Biofizică. Bătăioasă din fire, Cristina a luat la rând departamentele universităţii britanice şi nu s-a lăsat până n-a găsit acel minim de zece studenţi de care avea nevoie să pună pe picioare prima societate a studenţilor români. şi chiar dacă i-a găsit pe cei zece, a aruncat în luptă toate armele ca să-i găsească pe toţi românii rătăciţi printre cei aproximativ 26.000 de tineri pe care-i găzduieşte şcoala britanică. La evenimentul "Săptămâna internaţională" - unde fiecare societate naţională îşi prezintă ţara pe care o reprezintă - Cristina a scos la înaintare "piesa de rezistenţă": costumul tradiţional, "tezaurul familiei", vechi de 120 de ani, de la bunica din Ardeal. "Mi-a zis bunica:
ia-l cu tine, că nu se ştie
". Câteva zile mai târziu, Cristina a făcut senzaţie la "International Food Evening", un alt eveniment dedicat în totalitate studenţilor internaţionali, la care au participat toate cele 21 de societăţi naţionale din universitate: "Trebuia să gătim mâncăruri tradiţionale, aşa că am făcut vreo sută de sarmale, roşii umplute cu vinete şi dovlecei pane. N-am uitat de mămăligă, dar se uitau la ea ca la felu' 14. Mălaiul mi-l trimsese o prietenă care studiază la Oxford, la fel şi pălinca... Am încercat să fac şi cozonac, dar nu mi-a ieşit... Câştigul major a fost, însă, că am mai găsit aşa vreo cinci români şi i-am cooptat în asociaţia noastră".




















































