Cosmeticele atrag furia insectelor

O ieşire în parc sau la iarbă verde se poate termina uneori cu o internare de urgenţă. Zeci de persoane sunt afectate anual de înţepăturile insectelor. Specialiştii susţin că vinovate de

O ieşire în parc sau la iarbă verde se poate termina uneori cu o internare de urgenţă. Zeci de persoane sunt afectate anual de înţepăturile insectelor. Specialiştii susţin că vinovate de atacul insectelor ar fi şi parfumurile pe care le folosim.

În fiecare an, mai ales în perioada verii, înţepăturile insectelor sunt responsabile de infecţii, dar mai ales de reacţii alergice, unele dintre acestea grave, chiar mortale, ne-a declarat dr.George Dumitraşcu, medic specialist în medicină de urgenţă de la Spitalul Militar din Sibiu. Cele mai multe dintre înţepături sunt produse de himenoptere - insecte cu ambele perechi de aripi transparente (viespi, albine, furnici) - care, spre exemplu, numai în SUA provoacă între 30 şi 50 de decese pe an, din cauza reacţiilor alergice severe finalizate cu şoc anafilactic.

Alte insecte "înţepătoare" sunt dipterele - au doar două perechi de aripi dezvoltate (muşte, tăuni, ţânţari), dar şi unele specii de ploşniţe, gândaci, păduchi, pureci. Dintre artropode, păianjenii, scorpionii şi căpuşele produc de cele mai multe ori neplăceri. În general, explică dr.Dumitraşcu, efectele provocate de înţepătura/muşcătura unei insecte sunt proporţionale cu sensibilitatea celui afectat la alergenii pe care insecta repectivă îi vehiculează.

Spre exemplu, în cazul unei viespi, teoretic, doza letală pentru un adult este de 400 de înţepături, însă în cazul celor alergici, o singură înţepătură este suficientă pentru a provoca şocul anafilactic şi moartea. După înţepătură, semnele locale constau în existenţa unei plăgi punctiforme, eventual centrată de un ac - ca în cazul înţepăturii de albină, o infiltraţie locală caldă, roşie şi, mai rar, un edem extensiv (acumulare de lichid) cu urticarie.

În formele grave, după câteva minute, pot să apară hipotensiune, tahicardia, colaps (insuficienţă circulatorie periferică şi pierderea cunoştinţei), bronhospasm, edem laringian (acumulare de lichid), uneori convulsii şi comă, apărute pe fondul unei reacţii anafilactice.

Spre exemplu, explică dr.Dumitraşcu, înţepătura păianjenului Văduva neagră (Latrodectus mactans) poate fi fatală în special în cazul copiilor şi persoanelor cu probleme cardiace. Muşcătura acestui artropod produce o durere intensă locală, urmată de crampe musculare, dureri abdominale, dureri de cap, transpiraţii şi greţuri.

Înţepătura paianjenului "pustnic" cafeniu produce necroza tesuturilor învecinate, febră, frisoane, greţuri, vărsături, iar în cazurile grave, anemie hemolitică, trombocitopenie (scăderea sub limita normală a numărului de trombocite din sânge).

Sfaturi utile

În cazurile uşoare, spălaţi locul muşcăturii cu apă şi săpun, se dezinfectează cu o soluţie antiseptică uzuală, după care aplicaţi un pansament cu gheaţă pentru a reduce posibilitatea de înroşire sau supurare. Dacă locul este dureros, puteţi lua fie pe cale generală, fie să aplicaţi local preparate care să conţină acetaminofen sau ibuprofen (analgezice).

Roşeaţa şi supurarea dispar în general după câteva zile. În cazul unei înţepături de albină (caz în care acul rămâne înfipt în piele) extragerea acului trebuie făcută în aşa fel încât să nu se apuce punga cu venin, pentru a evita injectarea conţinutului ei în piele), acolo unde este cazul.

De asemenea, atenţionează medicul, extracţia acului nu se face prin stoarcere! În cazurile în care apar reacţii locale intense (inflamaţie dureroasă, edem etc) se pot aplica local - dupa consultul unui medic - creme cu conţinut steroid (corticoizi). În cazul efectelor grave, edem general, şoc anafilactic etc, ca şi în cazul înţepăturilor produse de văduva neagră sau de paianjenul cafeniu, este necesar tratamentul de urgenţă într-un spital.

Chimicalele care înfurie viespile

Un amestec de compuşi chimici din produsele cosmetice explică agresivitatea viespilor faţă de unii oameni. Informează revista "Nature", citată de AFP. Când simte că este în pericol, viespea emite, prin veninul său, un amestec complex de compuşi chimici, care le semnalează şi celorlalte ameninţarea.

Profesorul Masato Ono şi colegii săi de la Universitatea Tamagawa din Japonia, au analizat componentele volatile ale veninului mai multor specii de viespi. Studiul a demonstrat că toate speciile sunt sensibile la aceleaşi substanţe active şi a permis identificarea lor.

Compuşii respectivi sunt 2-pentanol, 3-metil-1-butanol şi 1-metilbutil 3-metilbutanat, prezente în multe produse cosmetice. Un amestec al acestor substanţe a fost pus pe o bucată de hârtie, la intrarea într-un cuib de viespi şi a provocat o reacţie agresivă din partea acestora. Viespile au zburat agitate in jurul cuibului şi au atacat "ţinta".

Sfaturile şi informaţiile prezentate în această rubrică nu se pot substitui indicaţiilor şi prescripţiilor medicului de specialitate. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventualele efecte adverse provocate de aplicarea sfaturilor publicate.