Combaterea terorismului, liberalizarea economiei europene si accelerarea extinderii - prioritatile presedintiei spaniole a UE

Primele sase luni ale anului 2002, in care Spania va detine presedintia Uniunii Europene, se anunta foarte importante pentru indeplinirea cu succes a planurilor de viitor ale UE. Constienti de acest

Primele sase luni ale anului 2002, in care Spania va detine presedintia Uniunii Europene, se anunta foarte importante pentru indeplinirea cu succes a planurilor de viitor ale UE. Constienti de acest lucru, spaniolii si-au pregatit o foarte ambitioasa lista de prioritati ale mandatului lor. In primul rand, Madridul trebuie sa supervizeze punerea in functiune a spatiului monetar unic si doreste sa contribuie la perfectionarea pietei interne printr-o liberalizare mai profunda a economiei europene. Sunt vizate in special domeniile transportului si telecomunicatiilor si energiei. Apoi, presedintia spaniola a UE doreste sa faca din lupta impotriva terorismului (flagel care macina tara de mai multe decenii) una dintre cele mai importante prioritati ale mandatului sau. Dupa ce, la sfarsitul acestui an, UE a reusit adoptarea unor masuri de natura sa acorde coerenta demersului comun impotriva terorismului, Spaniei ii revine misiunea de a grabi punerea lor in aplicare; decizii ca adoptarea mandatului european de arestare, inghetarea in intreg spatiul UE a fondurilor apartinand organizatiilor teroriste, cooperarea judiciara intre membrele UE bazata pe o definitie comuna a terorismului - deocamdata adoptate doar pe hartie - trebuie sa devina functionale in scurt timp. Pe lista prioritatilor presedintiei spaniole, extinderea se afla undeva pe locurile trei sau patru. Acuzata multa vreme ca doreste incetinirea procesului de largire a Uniunii, pentru a putea beneficia cat mai mult de generoasele fonduri structurale, Spania va incerca sa demonstreze contrariul, in urmatoarele sase luni. Madridul isi propune sa accelereze negocierile de aderare cu toate candidatele (inclusiv cu Romania si Bulgaria). Pentru ca agenda extinderii schitata la summitul de la Laeken sa poata fi respectata, tarile din primul pluton ar trebui sa-si incheie toate dosarele de negociere pana la sfarsitul lui 2002. Anul viitor, multe vor incepe, altele vor continua negocieri asupra celor mai dificile capitole, cum ar fi politica agricola, contributia la bugetul comunitar si repartitia fondurilor structurale. Or, in aceste probleme, Cei 15 nu si-au formulat inca o pozitie comuna; in special dosarul agricol este extrem de controversat. O pozitie comuna in privinta politicii agricole pare foarte greu de conturat, in special din cauza alegerilor din Franta, prevazute pentru luna mai a anului viitor, alegeri in care situatia agriculturii va avea, cu siguranta, o mare greutate. Parisul a avut intotdeauna o pozitie inflexibila in aceasta privinta; iar spaniolii isi mai amintesc negocierile lor de aderare, cand presedintele Jacques Chirac a amenintat, chiar, ca va opune veto-ul tarii sale la aderarea Spaniei la UE, in 1986, pentru a proteja interesele viticultorilor din sudul Frantei.