Cine-i de vină? Criza medicamentelor, între lăcomia producătorilor şi nesimţirea autorităţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Criza de medicamente afectează tot mai mult România FOTO Adevărul
Criza de medicamente afectează tot mai mult România FOTO Adevărul

Criza de medicamente, vaccinuri şi materiale sanitare i-a adus pe pacienţii şi pe medicii români pe culmile disperării. Miercuri dimineaţă, mai mulţi părinţi ai căror copii au nevoie de imunoglobulină au ieşit în faţa Guvernului să-şi strige durerea.

În prezent, în România sunt 1.000 de pacienţi care suferă de imunodeficienţă gravă, mare parte din ei fiind copii. Unii sunt pacienţii medicului pediatru Alexis Cochino, de la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului din Capitală, care a izbucnit în plâns, miercuri, într-o intervenţie telefonică la Europa FM. „De două luni, la fiecare două săptămâni, imunologilor pediatri li se spune că vor primi imunoglobuline pentru a-i trata pe pacienţi, dar nu se întâmplă nimic pentru că nu se iau măsuri”, a spus medicul pediatru. 

Un adolescent a vrut să se sinucidă

Doctorul a mărturisit că unul dintre adolescenţii pe care îi are în grijă a încercat să-şi ia viaţa, disperat de lipsa tratamentului. „Sunt adolescenţi, dintre copiii mai mari, care auzind toate discuţiile şi simţind agitaţia noastră şi a părinţilor şi disperarea, fac gesturi disperate. Unul a încercat să se sinucidă şi celălalt vrea să facă acelaşi lucru. Îmi pare rău, cam asta e situaţia în pediatrie”, a spus, medicul, printre lacrimi.

Miercuri, la primele ore ale dimineţii, era invitat la sediul Guvernului, pentru a discuta cu premierul Mihai Tudose, cu ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, dar şi cu alţi oficiali din Sănătate. O primă soluţie pare să fi fost găsită de autorităţi: vor suspenda taxa clawback, o taxă pe care sunt nevoiţi să o achite producătorii de medicamente, pe o perioadă de doi ani, vizaţi de măsură fiind doar producătorii de imunoglobuline. Autorităţile speră că aşa îi vor determina pe producători să se întoarcă în ţară. 

De ce au dispărut preparatele imunologice

De fapt, taxa clawback e doar unul dintre motivele pentru care românii nu mai au acces la vaccinuri, imunoglobine, albumină sau la alte produse de acest tip. Lovitura de graţie a fost dată în 2015 când s-a decis ca România să aibă cel mai mic preţ la medicamente din întreaga Uniune Europeană. Tot atunci, s-a produs o schimbare majoră şi pentru vaccinuri şi imunoglobuline.

„Până în 2015, când a avut loc acea mare reducere de preţuri, toate preparatele imunologice: vaccinuri, seruri, imunoglobuline - nu aveau preţul reglementat. Cu alte cuvinte, se vindeau pe piaţa liberă şi producătorii puteau să-şi pună nişte preţuri mai bune sau chiar mai mari decât în vestul Europei din două motive: volumele care se vând în România sunt mai mici, ţara e mai mică şi nu sunt acoperiţi toţi pacienţii. Anul 2015 a fost momentul de cotitură pentru aceste produse, pentru că s-a utilizat apoi cel mai mic preţ din 12 ţări. De atunci, tot mai mulţi producători nu au mai adus aceste medicamente în România pentru că nu erau rentabile”, a explicat, pentru „Adevărul”, Dragoş Damian, preşedintele Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

Cum e în străinătate

Spre comparaţie, în marea majoritate a ţărilor europene, preparatele imunologice sunt liberalizate. „Nu au un preţ controlat de guvern, rezultatul fiind că ele sunt achiziţionate prin licitaţii, prin oferte, prin licitaţii naţionale, dacă e cazul. Cert este că preţul lor nu este îngrădit, aşa cum se întâmplă în România. Medicii au ajuns să facă eforturi supraomeneşti ca să îi ţină în viaţă. Dacă am ajuns să facem în spital anestezie cu Xilină, Dumnezeule, am ajuns rău”, a completat Dragoş Damian. 

De altfel, lipsa de imunoglobulină a produs, recent, un deces. O femeie din Alba nu a putut fi salvată de medici pe motiv că nu au avut la dispoziţie produsul.

„Nu există nicio explicaţie pentru un deces într-un spital cauzat de lipsa unui medicament. Partea cea mai blândă este plecarea acasă, mergând până la plângere penală pentru neînfăptuirea obligaţiilor de serviciu la cei responsabili”, i-a atras atenţia premierul ministrului Bodog la începutul şedinţei de Guvern de ieri, imediat după întâlnirea cu factorii responsabili din Sănătate. Printre aceştia s-a numărat şi Adrian Ionel, directorul general al Companiei Naţionale Unifarm. 

Lipsă de comunicare între autorităţile din Sănătate

Oficialul a explicat, pentru „Adevărul”, că s-a ajuns în situaţia în care Unifarm este nevoită, de câteva luni bune, să facă achiziţii de produse imunologice, dar şi de medicamente ieftine fără ca statul să aloce bani pentru aşa ceva. Mai grav, arată Adrian Ionel, e faptul că de multe situaţii critice ajunge să afle din presă şi nu de la Ministerul Sănătăţii, aşa cum ar fi normal. 

„Cumpărăm medicamente cu bani din Unifarm sau din împrumuturi bancare. În ceea ce priveşte imunoglobulina, au început deja să vină 2.200 de doze de Pentaglobin, pleacă în ţară pe comenzi, în următoarea perioadă mai aducem 6.000 de bucăţi, ca să acoperim necesarul. Era de aşteptat să se ajungă la această criză, semnalele trase de cei din piaţă erau făcute în baza unor calcule, era un sfat realist pentru autorităţi”, a declarat şeful Unifarm. 

Ce produse vor dispărea după imunoglobuline

Potrivit acestuia, dacă România va rămâne în continuare cu preţul cel mai mic la medicamente şi cu taxa clawback la nivelul la care este acum, respectiv 20% din valoarea produsului, bani care ajung la Guvern, situaţia se va înrăutăţi. 

„Se va retrage şi ultimul producător de pe piaţă, vom ajunge în imposibilitatea de a asigura aproape orice imunoglobulină, în special, şi probleme vor fi apoi pe oncologie, diabet, TBC, HIV.  Vom ajunge să ne tratăm cu medicamente făcute pe vapoare din India spre România!”, a completat Adrian Ionel, precizând că eliminarea taxei clawback pentru producătorii de imunoglobulină i-ar putea readuce pe aceştia în piaţă în următoarele şase luni. 

Eliminarea taxei clawback, în pixul Finanţelor

O decizie în acest sens trebuie luată de Ministerul de Finanţe săptămâna viitoare. De cealaltă parte, Dragoş Damian spune că eliminarea taxei clawback doar pentru unii producători ar putea da startul unor abuzuri în industria farmaceutică. „Dacă din cauza unei crize tu suspenzi taxa clawback vor fi încă 10 producători care vor crea o criză artificială şi o să trebuiască să suspenzi taxa clawback şi pentru aceia. Sau suspenzi pentru toţi sau găseşti un alt mecanism”, a punctat Damian. 

Există şi un al treilea motiv pentru care imunoglobulinele şi vaccinurile se găsesc tot mai greu, spune şi profesorul Dumitru Lupuliasa, şeful Colegiului Farmaciştilor din România. Acesta a explicat, pentru „Adevărul”, că şi capacitatea de producţie a scăzut la nivel mondial. 

Producţia mondială de vaccinuri, pe butuci

„Producţia mondială de medicamente specifice de tip vaccinuri, imunoglobuline este destul de strânsă şi atunci, dacă nu sunt nişte contingente pentru fiecare ţară în parte, se ajunge din păcate la situaţia cu totul nefericită în care ne aflăm astăzi. Sunt anumite categorii de medicamente din cazurile acestea speciale pentru care autorităţile ar trebui să aibă nişte comenzi cu anticipaţie astfel încât ele să poată să fie aduse. Nu sunt în general medicamente care să poată fi aduse de pe o zi pe alta”, a declarat farmacistul, adăugând că din 2015 criza medicamentelor este tot mai evidentă. 

„Dacă nu se schimbă nimic, situaţia va fi la fel de proastă ca anul acesta sau chiar mai rău, optimism nu e”, a conchis specialistul.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite