Cine guverneaza impotriva sondajelor?

Sebastian Lazaroiu sociolog Inainte de a introduce o noua masura, orice guvern sau alt factor de decizie (de exemplu, la nivel local) ar trebui sa afle care este sprijinul populatiei pentru acea

Sebastian Lazaroiu sociolog

Inainte de a introduce o noua masura, orice guvern sau alt factor de decizie (de exemplu, la nivel local) ar trebui sa afle care este sprijinul populatiei pentru acea masura. Daca exista sprijin, totul e in regula. Ce faci insa daca nu exista sprijinul populatiei? Poti incepe o campanie de comunicare in care sa explici oamenilor de ce o asemenea masura este mai degraba in beneficiul lor sau ca intr-un interval mai lung de timp masura pusa in aplicare isi va arata roadele. Uneori insa, masurile se impun rapid si nu ai timp sa mai explici oamenilor. Chiar daca nu exista sustinerea lor, daca esti convins ca masura va avea in final rezultate pozitive si oamenii le vor simti, atunci vei aplica masura chiar impotriva sondajelor de opinie. Sprijinul populatiei intr-o democratie este important, dar nu decisiv. Oamenii obisnuiti au informatii incomplete si cu greu pot judeca impactul anumitor masuri sau politici la nivelul intregului sistem. Unele politici suna bine, dar se pot dovedi un dezastru pentru populatie, alte masuri pot arata prost la prima vedere, dar pe termen lung au efecte pozitive. In general, se spune ca nu exista masuri impopulare, ci doar masuri prost explicate. E greu de crezut ca un guvern ar lua masuri care sa fie impotriva poporului. Disponibilizarile din 1997-1999 au fost masuri ,impopulare", dar mai tarziu au avut consecinte mai degraba pozitive asupra economiei in ansamblu. Orice efort de comunicare a fost in zadar. Cum sa-i explici omului ca daca il dai afara si inchizi intreprinderea nerentabila nu vor mai fi irositi niste bani de la buget, care altfel ar putea fi folositi mai intelept, chiar pentru programe sociale reale de ajutorare a celor in nevoie? Cum sa-i explici ca banii din gaurile negre ale economiei pot merge in investitii care aduc alte locuri de munca pe termen scurt si mediu? Indemnul ,sa strangem cureaua" a devenit detestabil dupa 1997. Un alt exemplu de masura impopulara, care si-a aratat abia mai tarziu efectele pozitive, a fost sprijinirea fortelor NATO pentru bombardarea Belgradului (in 1999). Romanii nu au fost de acord. Puterea de atunci a pierdut puncte in sondaje pentru ca a sprijinit bombardarea Serbiei impotriva vointei poporului. Dar, mai tarziu, Romania a devenit membru NATO si unii spun ca acel sprijin din 1999 ar fi fost decisiv pentru a testa loialitatea aspirantului. Romanii si-au dorit multa vreme dupa 1990 sa fie parte a selectului club euroatlantic. Dar nu au inteles de ce trebuie sa sprijinim raidurile aeriene impotriva regimului Milosevici pentru a deveni membri ai acestui club. Se pare ca guvernantii au inteles, dar nu au reusit sa explice si celor care ii votau. Cota unica este un tip nou de masura: cea care pare atractiva la prima vedere, dar care ulterior antreneaza si efecte nedorite. Romanii au sprijinit in numar destul de mare cota unica de impozitare de 16%, pentru ca li s-a parut ca e, in primul rand, o scadere de impozit. Evident, nu toata lumea a beneficiat de aceeasi crestere a salariului prin introducerea cotei unice. Mai mult decat atat, daca tot e cota unica, atunci si alte impozite trebuie aliniate la 16%, ceea ce a dus si la cresteri de impuneri, nu doar la scaderi. In final, oamenii nu sunt tocmai fericiti cu aceasta masura, desi parea foarte populara. Alte masuri sunt prezentate doar in partea lor pozitiva, pentru a obtine cat mai rapid sprijinul populatiei. Ministrul internelor anunta de curand ca s-a micsorat suma de bani necesara pentru a calatori in spatiul Schengen. In realitate, pachetul de masuri impune noi restrictii la iesirea din tara a romanilor, iar scaderea sumei in euro nu afecteaza pe nimeni in mod serios.