Cine face grătar trebuie să facă şi curăţenie

Comisarul general de mediu vrea să schimbe legea, astfel încât să fie amendaţi cei care ies la iarbă verde şi nu adună gunoiul Octavian Popa, noul comisar de mediu, e un mare iubitor

Comisarul general de mediu vrea să schimbe legea, astfel încât să fie amendaţi cei care ies la iarbă verde şi nu adună gunoiul

Octavian Popa, noul comisar de mediu, e un mare iubitor de natură. El spune că pasiunea pentru ecologie o are din tinereţe, când a practicat alpinismul şi a învăţat să respecte mediul înconjurător.

În plus, sportul montan l-a ajutat să-şi îmbunătăţească modul de comunicare cu oamenii, dezvoltându-i respectul faţă de semenii săi. Se consideră un om pragmatic, care ştie să chivernisească resursele naturii. Şi-a propus să schimbe legea mediului şi să-i pedepsească pe oamenii care merg în excursii şi nu strâng gunoiul pe care îl fac. A iniţiat programe de împădurire în zona Dobrogei, pe care o consideră
cea mai grav afectată de secetă.

- De ce un comisar de mediu trebuie să facă parte dintr-un partid politic?
Eu cred că orice om poate să facă parte dintr-un partid politic. Asta e o opţiune personală, care nu poate fi limitată decât de lege.

Într-un fel sau altul, toată lumea face politică. Eu cred că un comisar poate să facă liniştit politică în timpul lui liber, dar nu la serviciu. La muncă, el nu trebuie să ţină cont de apartenenţa politică, el trebuie să fie cât mai obiectiv, iar corectitudinea lui are ocazia să se manifeste în mod real. Sunt unii care, dintr-un motiv sau altul, dacă fac un anumit gen de politică, îi protejează numai pe cei din tabăra lor şi ezită să acţioneze în sprijinul unor concurenţi politici, pentru a nu fi acuzaţi de colegi că "au trădat interesele partidului".

Orice om inteligent e dator să protejeze mediul şi nu trebuie să ai vreo apartenenţă politică de dreapta sau de stânga ca să înţelegi că trebuie să protejezi mediul. Trebuie să fii, în primul rând, pragmatic. Pragmatismul îţi dictează să protejezi mediul, pentru că altfel costurile sunt mult mai mari.

- Care parte a României suferă cel mai mult de lipsa pădurilor? În câţi ani ar recupera România pădurile tăiate?
Sud-estul ţării e zona cea mai afectată. Aici, orice tăiere are un impact deosebit de grav. În Dolj, tăierea a 3.000 de hectare a creat o problemă deosebită. Dacă s-ar tăia aceeaşi cantitate în Covasna sau în Harghita, impactul ar fi mai mic. Un impact la fel de mare a avut tăierea arborilor în Bucureşti. Mai rău e că s-a tăiat şi nu s-a respectat legea. Nici la plantare nu s-a făcut cum trebuie.

O pădure trebuie îngrijită cu consultarea foarte strictă a specialiştilor. Ca să faci o plantare reuşită, trebuie să porneşti de la studii de sol, studii climatice, inclusiv direcţia vântului şi lăţimea terenului pe care plantezi.

- Ce copaci ar trebui plantaţi în sud?
Sunt recomandate specii care produc umbră: carpen sau cărpiniţă, tei. Iar pentru rezistenţă e recomandat salcâmul.

- În câţi ani s-ar putea recupera pădurile tăiate?
După părerea mea, în 20-30 de ani s-ar putea chiar depăşi suprafaţa actuală împădurită. Depinde de resursele alocate şi de inteligenţa cu care se fac împăduririle. Acum, lucrurile sunt împărţite. Se fac plantări şi de către direcţiile silvice, şi de către Garda de Mediu. Ar trebui să existe o coordonare naţională pentru plantarea de păduri.

- Câţi oameni sună la telefonul verde?
De la începutul anului au fost cam 80 de apeluri în Bucureşti. Au fost mai multe sesizări scrise, aproape 900 până acum. De multe ori, sesizările nu ar trebui să fie trimise la noi, dar pentru ca oamenii să nu se supere le rezolvăm noi. Cele mai multe sesizări vin pe poluări legate de zgomot şi de mirosuri.

- Aţi declarat recent că vreţi să modificaţi legea mediului. Ce schimbări vreţi să faceţi?
Vrem ca aceia care merg în excursii şi fac campare să strângă gunoiul pe care îl găsesc. Dacă nu o fac, atunci îi vom amenda. În momentul în care mergi într-o zonă cu gunoi şi te-ai campat acolo fără să-l strângi, primeşti sancţiune.