Cersetorii despart Parisul de Bucuresti?

Din luna mai, toata presa franceza acorda spatii ample pentru a zugravi infractiunile savarsite de cetatenii romani in Franta, in principal, cersetoria, hotia si prostitutia. In aceasta perioada,

Din luna mai, toata presa franceza acorda spatii ample pentru a zugravi infractiunile savarsite de cetatenii romani in Franta, in principal, cersetoria, hotia si prostitutia. In aceasta perioada, teroristii din Al-Qaeda nu s-au bucurat de acelasi interes din partea mass-media franceza precum tiganii din Romania aflati la "lucru" in Paris. E adevarat ca la ultimele alegeri prezidentiale extremistul Jean Marie Le Pen a intrat in finala alaturi de Jacques Chirac cu un discurs politic rasist, xenofob si impotriva imigrantilor. Pragmatic, noul guvern de dreapta, care a castigat apoi alegerile legislative, si-a insusit semnalul politic al ascensiunii lui Le Pen si a inceput sa trateze cu seriozitate problema imigratiei. Pana si pentru noi, necivilizatii din Est, este usor de inteles starea de spirit a publicului francez. Franta este destinatia preferata pentru mii si zeci de mii de cetateni maghrebieni, populatia musulmana depasind dupa unele statistici 4 milioane de rezidenti. La aceasta se adauga imigratia din tari central si est-europene. Cetateanul de rand din Franta este confruntat tot mai des in orasul sau comuna sa cu cersetoria agresiva a imigrantilor, inclusiv din Romania, isi vede automobilul vandalizat de cateva ori pe an pentru a i se fura casetofonul sau oglinzile, iar magazinele, de la supermarketuri la buticuri, raporteaza o crestere exponentiala a furturilor. Aceste probleme exista in Franta sau in Germania sau in Austria, de mult mai multa vreme decat data de 1 ianuarie 2002, de cand romanii au capatat dreptul de libera circulatie in spatiul Schengen. Cauzele sunt politice si economice. Si nu Romania reprezinta aici pragul de care s-ar putea impiedica civilizatia occidentala. Problema este insa ca, in acest moment, in Franta a inceput o adevarata psihoza impotriva romanilor. Ministrul francez de Interne, Nicolas Sarkozy, a trimis o scrisoare omologilor sai din Uniunea Europeana, in care solicita o reuniune speciala pentru a se lua masuri impotriva infractiunilor de tipul celor facute de cetatenii romani in Franta. Dl. Sarkozy nu a mentionat explicit in scrisoare numele Romaniei, dar pentru toata lumea este evident la cine se referea. De aici si pana la reimpunerea vizelor pentru cetatenii romani nu mai este o cale prea lunga. Demersul ministrului Sarkozy are loc dupa ce acesta s-a intalnit cu oficialitatile de la Bucuresti, iar intr-o conferinta de presa comuna cu omologul sau Ioan Rus, Sarkozy a afirmat: "Nu se pune problema reintroducerii vizelor pentru cetatenii romani". Demersul diplomatic francez din acest moment pare insa ca se canalizeaza impotriva romanilor. Bucurestiul a fost luat in mod real prin surprindere de pozitia franceza. Romania a invatat sa se increada in cuvantul demnitarilor europeni atunci cand este vorba de probleme atat de serioase. Ministrul german de Interne, Otto Schilly, si-a respectat intocmai anul trecut promisiunea, de a acorda vize romanilor, dupa ce Ministerul de Interne de la Bucuresti a indeplinit unele conditii precis formulate. Iata insa ca si intre europenii din Vest poate fi uneori o distanta mare de la vorbe la fapte... Dreptul de libera circulatie in spatiul Schengen este, pentru romanul obisnuit, mai important decat admiterea in NATO. Daca demersurile Frantei continua si se ajunge la reintroducerea vizelor, acest lucru ar putea avea consecinte grave pentru Romania chiar si in cazul foarte probabil al unui succes la Praga. Pana la doua milioane de cetateni romani isi vor fi folosit pana la sfarsitul acestui an dreptul de a sta 90 de zile la fiecare sase luni in spatiul Schengen, cel mai adesea lucrand pe piata gri a muncii. Nimeni din Europa nu e naiv sa pretinda ca nu are cunostinta de aceste lucruri. Asa procedeaza si polonezii, si ungurii, si slovacii, si lituanienii. Asa au procedat odinioara si iugoslavii, dar si portughezii sau spaniolii. Banii adusi acasa de acesti romani au adus rezervele de devize ale Bancii Nationale la un nivel fara precedent, au inceput sa stimuleze consumul si cresterea economica. Contactul cetatenilor romani cu Occidentul provoaca incet, dar sigur, schimbari de mentalitate, de la inceperea de afaceri si pana la zugravitul casei si rezolva intr-o masura deloc neglijabila problema somajului in Romania. Marea majoritate a romanilor care s-au bucurat de dreptul de libera circulatie in spatiul Schengen a avut grija sa nu incalce in nici un fel legile tarilor respective si au lasat loc de buna ziua la cei pentru care au lucrat, in asa fel incat sa se poata reintoarce dupa perioada prevazuta de lege. A introduce acum vize pentru 23 de milioane de romani deoarece cateva sute de romani strica imaginea Parisului este nu numai absurd, ci si neproductiv. Champs Ellysees era plin de etnici romi aflati la cersit, cu multi ani inainte ca romanii sa poata circula prin Europa fara vize. Ministrul francez de Interne ar trebui sa stie un lucru foarte simplu: niciodata retelele de traficanti - de oameni sau de orice altceva - nu s-au impiedicat de vize sau de pasapoarte. Romania este prima constienta de implicatiile obtinerii vizelor de catre romani. De aceea absolut orice doleanta a Frantei, de la colaborarea totala cu Politia franceza si pana la achitarea de catre Bucuresti a costului repatrierii celor expulzati a fost indeplinita. Se pare insa ca nu este de ajuns... Intregul demers al Parisului lasa un gust amar la Bucuresti. Atitudinea actuala a Frantei fata de Romania nu se potriveste in nici un fel cu secolele de istorie si de relatii bilaterale preferentiale. Este foarte usor acum sa arunci de pe sine o tara inca neconsolidata precum Romania. Cea mai rapida cale prin care se poate face acest lucru este reimpunerea de vize pentru romani. Sa fi ajuns oare acum relatiile romano-franceze, care au supravietuit razboaielor si dictaturilor, atat de fragile incat sa poata fi faramate de cativa cersetori romani?